Era comerțului tradițional, cu magazine fizice, se apropie de sfârșit. Deși experiența senzorială și interacțiunea personală au fost întotdeauna fundamentale pentru satisfacția clienților, tot mai multe afaceri se închid din cauza creșterii vânzărilor online și a factorilor precum gentrificarea. Unele magazine fizice încearcă să supraviețuiască, concentrându-se pe oferirea de experiențe unice.

În Spania, aproape 50.000 de mici afaceri s-au închis în ultimii cinci ani. Experții numesc acest fenomen „apocalipsa retailului”, un proces care a început cu popularizarea canalelor de vânzare online și s-a accelerat după pandemie.

Cazul Alexandrei Cánovas și al Martei Martínez, proprietarele atelierului Las Culpass din Murcia, este reprezentativ. Ele își vând creațiile online, iar magazinul lor fizic este deschis doar o dată pe lună pentru evenimente speciale și lansări de colecții. Ele consideră că „programul fix de lucru cu publicul este ceva din trecut”.

Tendințe similare se observă în întreaga lume. Presa britanică discută de un deceniu despre declinul „high-streets” – străzile comerciale lungi, pline de magazine și pub-uri, care odinioară animau viața socială și comercială. În Statele Unite, arhitecți precum Alexandra Lange propun căutarea de utilizări alternative pentru acele centre comerciale uriașe, copiate cândva în toată lumea, dar care nu mai sunt atractive pentru utilizatorii lor originali: locuitorii suburbiilor.

Profesoara Carlota López explică, că multe sectoare, cum ar fi cel bancar sau marile rețele de retail (Adidas, Nike, Ikea), și-au mutat deja o mare parte din activitate în mediul digital, optimizând costurile și logistica. Elon Musk a aplicat aceeași logică pentru Tesla, simplificând achiziția unei mașini la doar câteva clicuri online, fără a mai trece prin dealeri.

Pe lângă confortul cumpărăturilor online, alți factori contribuie la declinul comerțului tradițional:

• Speculațiile imobiliare și gentrificarea, care duc la înlocuirea magazinelor destinate rezidenților locali cu afaceri orientate către turiști.
• Schimbarea obiceiurilor de consum, unde prioritate se acordă rapidității și simplității.
• Lipsa de timp a consumatorilor, care îi obligă să aleagă produse ambalate și rapide, în detrimentul interacțiunii personale cu vânzătorul.

Scriitoarea Mercedes Cebrián, în eseul său „Siruela”, reflectă asupra ceea ce pierdem atunci când totul se mută online. Ea subliniază „iluzia și dorința pe care magazinele le ofereau până de curând”. Cumpărăturile erau odinioară un eveniment mai emoțional, oferind șansa de a visa și de a descoperi lucruri noi.

Richard Sennett, în cartea sa „Construiește și locuiește”, vorbește despre „orașul deschis” – un spațiu sincron în care multe activități sociale se desfășoară simultan. El consideră că comerțul cu amănuntul este factorul principal care contribuie la crearea unui astfel de oraș și propune protejarea acestuia. Cu toate acestea, el recunoaște că va fi o luptă dificilă, nu atât din cauza schimbării cererii consumatorilor, cât mai ales pentru că „orașul global reprezintă astăzi o rețea internațională de bani și putere, dificil de abordat local”.

Profesoara López nu este pesimistă și crede că va exista loc atât pentru comerțul fizic, cât și pentru cel virtual. Ea notează că generația Z nu face distincție între canalele online și offline, iar cu cât acestea sunt mai coezive și integrate, cu atât va fi mai ușor să se mențină acești clienți. Magazinele fizice se pot transforma din locuri de tranzacție în centre de experiență, oferind ateliere, lansări de produse, degustări, evenimente culturale. Acest lucru va crește traficul către punctul de vânzare și va crea noi relații între branduri și comunități.