Beijingul mizează pe un sistem de transmisie de ultra înaltă tensiune (UHV) pentru a integra producția sa enormă de energii regenerabile într-o rețea națională interconectată. Această inițiativă ambițioasă este crucială pentru securizarea rețelei energetice a Chinei împotriva întreruperilor și pentru redesenarea hărții sale energetice în plină cursă către tranziția ecologică.

Un exemplu notabil este linia UHV Ningxia-Hunan. Aceasta se întinde pe 1.616 kilometri, traversând munți, platouri și văi, conectând parcuri eoliene și solare îndepărtate din nordul Chinei cu inima industrială a provinciei Hunan, în sud. Proiectată să transmită curent continuu la ±800 kilovolți, are o capacitate de 8.000 de megawați și poate livra peste 36.000 de gigawați oră (GWh) de electricitate anual, suficient pentru a alimenta aproximativ 10 milioane de gospodării. Inaugurată în acest an și funcționând la capacitate maximă din august, este prima linie de acest tip concepută pentru a transporta majoritar energie verde, fiind alimentată de centrale cu o putere totală de 17,6 GW (9 GW fotovoltaică și 4 GW eoliană).

Electricitatea parcurge cinci regiuni (Ningxia, Gansu, Shaanxi, Chongqing și Hubei) înainte de a ajunge la destinație cu o pierdere mai mică de 3% la fiecare 1.000 de kilometri, comparativ cu 6% sau 7% într-o rețea convențională. China progresează rapid în tranziția sa energetică: până în 2024, a atins deja capacitatea eoliană și solară prevăzută pentru 2030, cu peste 1.630 GW instalați, iar în aprilie energiile curate au depășit pentru prima dată 25% din cota de generare națională. Președintele Xi Jinping a anunțat obiective ambițioase pentru 2030: 3.600 GW capacitate instalată și o cotă de electricitate generată din surse regenerabile de peste 30%.

Provocarea majoră constă în faptul că o mare parte din această energie curată este produsă în regiuni slab populate din nordul și vestul țării, care generează mult mai mult decât pot consuma, și departe de marile centre urbane și industriale concentrate de-a lungul coastei de est. Sistemul de transmisie bazat pe rețele UHV permite reorganizarea fluxului electric în funcție de cerere, optimizând utilizarea surselor regenerabile și sporind eficiența energetică a companiilor, așa cum subliniază cercetătorii Yubao Wang, Junjie Zhen și Huiyuan Pan într-un articol publicat în revista Sustainability.

Locuitorii din Hengyang, cum ar fi doamna Hu, o restauratoare de 55 de ani, își amintesc de frecventele pene de curent din jurul anului 2005. Acum, ea afirmă că "lucrurile s-au schimbat" și că în ultimii 10 ani "nu au existat probleme cu curentul". Totuși, există îngrijorări legate de efectele asupra sănătății ale locuirii în apropierea turnurilor de transmisie și expunerii la câmpuri electromagnetice.

Impulsul pentru liniile UHV a început în 2009. După evenimente majore, guvernul chinez a consolidat și mai mult această direcție, prioritizând transmisia energiei electrice din zonele îndepărtate. În ultimii cinci ani, lungimea totală a liniilor UHV a crescut de la 28.000 la peste 40.000 de kilometri. Beijingul estimează că până la sfârșitul anului 2025, capacitatea de transmisie vest-est va depăși 340 GW, o creștere de 25% față de 2020, suficientă pentru a alimenta aproximativ 230 de milioane de gospodării chineze.

Prin comparație, în Europa, cele mai puternice legături electrice (cum ar fi Viking Link între Marea Britanie și Danemarca) operează la ±500-525 kilovolți și pot transporta aproximativ 1.400 de megawați.

Chiar dacă Administrația Națională a Energiei a făcut din extindere o prioritate, realitatea progresează într-un alt ritm. Planificarea și construcția acestor linii necesită timp, iar "nici China nu se poate dezvolta atât de rapid", subliniază David Fishman, analist energetic. În prima jumătate a anului 2025, proporția energiei solare neutilizate a crescut de la 3,9% la 6,6% anual, iar în cazul energiei eoliene de la 3% la 5,9%, în parte deoarece rețeaua nu a fost capabilă să transporte toată producția.

China are un apetit vorace pentru electricitate, cu o rată de creștere anuală de 7%. Agenția Internațională a Energiei (AIE) estimează că 11 milioane din cele 17 milioane de vehicule electrice cumpărate la nivel mondial în 2024 au fost achiziționate în China. Funcționarea complet electrică a celor peste 48.000 de kilometri de căi ferate de mare viteză și înlocuirea progresivă a combustibililor fosili în diverse industrii au ridicat consumul la niveluri fără precedent.

Această cerere gigantică înseamnă că China rămâne cel mai mare emițător de dioxid de carbon (CO₂) din lume în termeni absoluți, fiind responsabilă pentru 30% din gazele cu efect de seră și 90% din creșterea emisiilor de CO₂ din 2015. Fishman subliniază că China "are nevoie" ca toată energia regenerabilă pe care o generează "să intre în funcțiune" pentru a limita creșterea emisiilor. "De aceea, liniile UHV sunt acum mai importante ca niciodată", adaugă el. Emisiile de CO₂ din China au scăzut cu 1% în ultimele 12 luni, o reducere legată direct de creșterea capacității energiilor regenerabile, fără o încetinire a cererii de energie, conform unui studiu Carbon Brief.