„O, Doamne, nu eram pregătiți ca asta să se întoarcă și să vedem rămășițele copiilor”, se lamentează doctorul Izzedine Shahed de la spitalul Martirilor Al Aqsa din localitatea Deir al Balah, în centrul Gaza, printr-un mesaj pe rețeaua socială X (fostul Twitter). Cel mai rău aspect al războiului s-a întors brusc în Fâșia palestiniană, în mijlocul unor scene cu cadavre stivuite cu zecile în morgi și în diferite dependințe ale centrelor sanitare copleșite de bombardamentele israeliene din zorii zilei de marți, care au provocat peste 400 de morți și 500 de răniți, mulți dintre ei femei și copii, potrivit autorităților sanitare palestiniene.

Printre victimele mortale se numără și patru comandanți de rang înalt ai Guvernului Hamas, informează biroul de presă al mișcării islamiste, care acuză Israelul că a dinamitat procesul de încetare a focului, în mijlocul criticilor comunității internaționale la adresa bombardamentelor. În paralel, armata de ocupație israeliană a reluat lansarea de ordine de strămutare forțată împotriva populației din Gaza, similare cu cele folosite constant în timpul conflictului, dar pe care nu le mai emisese de săptămâni întregi. Din nou, ca și cu luni în urmă, se văd locuitori părăsind locurile de reședință cu unele bunuri într-o încercare de a se pune la adăpost, în ciuda faptului că, așa cum repetă organizațiile umanitare, nu există loc sigur în Fâșie, unde numărul morților se apropie de 50.000 de la izbucnirea actualului război acum 17 luni.

În ciuda procesului de negociere deschis între părți, Israel recunoaște că această operațiune face parte dintr-o nouă formă de a aborda războiul și că Guvernul era hotărât de ceva timp, după cum a recunoscut ministrul de Finanțe, ultranaționalistul Bezalel Smotrich, un fervent susținător al prioritizării căii militare și al distrugerii Gazei. Noua ofensivă face parte, după cum explică ministrul într-un comunicat, dintr-un „proces gradual, construit și planificat în ultimele săptămâni de când noul șef al Statului Major și-a asumat funcția”, afirmă el, referindu-se la Eyal Zamir, care tocmai l-a înlocuit pe Herzi Halevi, destituit de prim-ministrul Beniamin Netanyahu.

De aceea, aceste noi atacuri asupra Gazei, după ce a scăpat de șeful armatei și de ministrul Apărării, Yoav Gallant, sunt interpretate ca parte a fugii înainte a unui lider care refuză să își asume responsabilitatea pentru atacurile din 7 octombrie 2023, cele mai grave din istoria țării și declanșatorul războiului. Netanyahu rămâne reunit la Tel Aviv marți cu ministrul Apărării, Israel Katz, și alți comandanți de rang înalt din domeniul securității.

Imaginile care se trăiesc în ultimele ore nu sunt noi. Ele amintesc de groaza cotidiană trăită de la izbucnirea actualului conflict în octombrie 2023, deși au fost aproape adormite timp de două luni de încetarea focului între părți, care a intrat în vigoare pe 19 ianuarie. De atunci, atacurile israeliene au provocat peste o sută de morți în Gaza, dar, în niciun caz, nu au fost de intensitatea celei de marți.

Videoclipurile înregistrate în sudul, centrul și nordul Fâșiei, ținte ale bombelor israeliene, arată priveghiurile improvizate în mijlocul coridoarelor și grădinilor spitalelor, rugăciunile de adio în fața sacilor mortuari aliniați și înmormântările însoțite de jalea rudelor. De asemenea, se văd tați frânți de durere încercând să identifice cadavrele copiilor lor și ale altor rude, ridicând păturile care acoperă cadavrele. Imaginile arată, de asemenea, transferuri grăbite în mijlocul nopții la spitalele de morți și răniți stivuiți în mașini sau în căruțe trase de catâri care uneori sunt pe punctul de a ajunge într-un accident în mijlocul haosului.

Doctorul Shahed descrie o „situație foarte dificilă” în timpul nopții, cu sosirea a „mulți răniți” în mijlocul sunetului bombardamentelor și a sistemului „prăbușit”. Autoritățile au făcut un apel public pentru ca populația să doneze sânge pentru a putea îngriji victimele. De la începutul lunii martie, Israelul a blocat din nou intrarea ajutorului umanitar în Fâșie, ceea ce înseamnă nu numai alimente și apă, ci și medicamente și provizii medicale a căror lipsă se face simțită, mai ales în aceste ore critice din spitale.

Hamas, care a emis mai multe comunicate, consideră drept „complice flagrant” al Israelului Statele Unite, care au fost avertizate dinainte de operațiunea militară de către Israel. Netanyahu a justificat bombardamentele prin ceea ce consideră o refuz al grupării palestiniene de a elibera cei 59 de ostatici, mai mult de jumătate deja morți, care au mai rămas în Gaza și refuzul său față de propunerile de încetare a focului.

Israelul intenționează să mențină aceste atacuri și nu exclude înaintări ale trupelor sale pe teren către poziții pe care le-au abandonat odată cu armistițiul. Cu toate acestea, mișcarea islamistă nu a indicat în mod expres că consideră încheiate negocierile care se desfășoară în Qatar și în Egipt pentru a încerca să avanseze spre sfârșitul conflictului și eliberarea ostaticilor. Hamas insistă că a încercat ca negocierile să realizeze trecerea la a doua fază a încetării focului, blocată de Netanyahu, care „a preferat să reia din nou războiul”.

„Cea mai mare teamă a familiilor, a ostaticilor și a poporului din Israel a devenit realitate”, se lamentează forumul care reunește majoritatea familiilor captivilor într-un apel către Executiv pentru a relua calea încetării focului „imediat”. În ciuda faptului că SUA a fost informată și susține decizia israeliană de a rupe armistițiul, forumul mulțumește printr-un comunicat pentru „eforturile reușite” ale președintelui Donald Trump și îi cere să continue, deoarece „el este singurul care poate salva viețile celor dragi ai noștri”.

La rândul său, Forumul Tikva (speranță, în ebraică), care reunește minoritar alte familii de ostatici și care este aliniat cu Guvernul Netanyahu, a aplaudat bombardamentele și „lupta reînnoită împotriva inamicului nazist din Gaza”. „Hamas nu va returna niciodată toți ostaticii în mod voluntar. Doar o presiune militară masivă, o blocadă totală care include întreruperea curentului și a apei și ocuparea teritoriilor care duc la prăbușirea Hamas, îi vor determina să implore o încetare a focului și un acord care să permită întoarcerea tuturor ostaticilor împreună, dintr-o singură dată”, se arată într-un comunicat. „Suntem mai hotărâți ca niciodată să finalizăm sarcina și să distrugem Hamas”, notează în această linie ministrul Smotrich.

Pe teren, nu se trăiesc doar ore de angoasă din cauza bombardamentelor și a consecințelor acestora, ci, încă o dată, Israelul a deschis ușa expulzărilor populației din Gaza din locurile lor de reședință, adesea corturi instalate lângă ruinele a ceea ce au fost casele lor. Armata a făcut public o hartă în care indică cu roșu întregul perimetru al Fâșiei de graniță cu Israelul și cu Egiptul și pe care o consideră „zonă de lupte periculoase”, motiv pentru care îndeamnă locuitorii să plece dacă nu vor să fie ținte ale atacurilor, după cum a publicat purtătorul de cuvânt militar Avichay Adraee pe rețelele sociale. Aceste strămutări, pe care Israelul le impune în mod sistematic și care afectează imensa majoritate a celor 2,3 milioane de locuitori din Gaza, sunt considerate o crimă de război.