Oamenii s-au întrebat adesea de unde provin acele gânduri revoluționare, care apar brusc și rezolvă probleme persistente. Capacitatea de a stimula astfel de idei ar fi extrem de valoroasă, însă natura lor rară face studiul lor dificil.

Matematicieni și oameni de știință au documentat experiențe subiective legate de aceste momente de inspirație. Matematicianul francez Henri Poincaré a descris cum o idee crucială i-a apărut dintr-o dată, în timp ce urca într-un autobuz, după luni de studiu intens. Soluția i-a venit într-un moment de relaxare, când mintea sa era preocupată de altceva.

Cercetătorul cognitiv Tyler Marghetis de la Universitatea din California, Merced, a studiat acest fenomen observând șase matematicieni. Înregistrând discuțiile lor cu voce tare și mișcările corpului în timpul rezolvării teoremelor, Marghetis a descoperit că, în cele două minute premergătoare unui moment "eureka", mișcările matematicienilor deveneau imprevizibile, sugerând un haos premergător iluminării finale. Acest lucru subliniază modul în care activități abstracte precum matematica pot fi oglindite în comportamentul fizic.

Pe lângă inteligența umană, sistemele de inteligență artificială (IA) au demonstrat, de asemenea, "abilități emergente". Acestea sunt comportamente neprevăzute în programarea lor inițială sau în datele cu care au fost antrenate. Justo Hidalgo, director de IA la Asociația Spaniolă de Economie Digitală, a comparat aceste proprietăți emergente cu momentul de inspirație al lui Poincaré.

Hidalgo explică faptul că, atunci când un sistem IA depășește 100 de miliarde de parametri, începe să manifeste astfel de proprietăți. De exemplu, un model IA care învață engleza și spaniola poate identifica tipare comune și le folosește pentru a traduce alte limbi necunoscute. Acest fenomen este similar cu cel întâlnit la persoanele multilingve și reprezintă o deducție inconștientă, neprogramată explicit.