Desfășurarea portavionului USS Gerald R. Ford al Marinei SUA în apele Americii Latine, sub pretextul combaterii traficului de droguri, a generat un val de controverse și întrebări serioase privind adevăratele intenții ale Washingtonului. Criticii subliniază că utilizarea celei mai puternice nave de război din lume împotriva ambarcațiunilor mici este disproporționată într-un mod grotesc și amintește mai degrabă de actele de intervenție din deceniile trecute.

„Disproporția este atât de grotescă încât pare scoasă din realismul magic, bară fără magie și cu mult realism de război.”

Această abordare, în opinia multor experți, maschează doar intervenționismul american tradițional, deghizat în misiuni umanitare sau lupta împotriva criminalității. Ca exemple sunt citate intervențiile în Panama (1989), Republica Dominicană (1965) și Guatemala (1954), unde pretextele s-au schimbat de fiecare dată, dar esența a rămas aceeași – demonstrația de forță militară și promovarea propriilor interese.

Portavionul, echipat cu rachete și radare, nu vine însoțit de analiști ai fluxurilor financiare, experți în politici publice sau programe de dezvoltare alternativă. Acest lucru subliniază că lupta împotriva drogurilor este percepută ca o operațiune militară, și nu ca o problemă complexă care necesită soluții sociale, economice și juridice, precum și cooperare între țările din regiune.

O dublă ironie este reprezentată de faptul că, în timp ce SUA își demonstrează prezența militară, guverne precum cel al Columbiei și Regatului Unit își exprimă îngrijorarea cu privire la execuțiile extrajudiciare din Caraibe. Se remarcă faptul că utilizarea rachetelor împotriva bărcilor mici cu pescari sau migranți nu poate constitui o strategie serioasă împotriva crimei organizate, ci duce doar la o creștere a impunității și pune în pericol vieți nevinovate.

Organizația Națiunilor Unite, spre deosebire de unele agenții guvernamentale, propune o abordare multidimensională a problemei traficului de droguri, care include dezvoltarea de programe alternative, dezbaterea proporționalității forței în operațiunile antidrog, precum și definirea clară a limitelor intervenției militare. America Latină are nevoie de respect și soluții politice, nu de demonstrații militare care amintesc de vremurile Războiului Rece.