În câteva cuvinte
În cartea sa "En Vivo desde América", Javier Marín povestește despre provocările și strategiile de a construi mass-media în limba spaniolă în Statele Unite, abordând frica de discriminare a imigranților și impactul cultural al limbii spaniole. El subliniază importanța înțelegerii evoluției imperiilor media și a luptei culturale pentru identitate în SUA.
În noua sa carte, „En Vivo desde América” (În direct din America), antreprenorul venezuelean Javier Marín detaliază obstacolele, strategiile și lecțiile care au stat la baza construirii mass-media de limbă spaniolă în Statele Unite. Cartea este o cronică intimă a ascensiunii televiziunii latine în SUA, bazată pe greșeli, intuiții și un amestec de frică și ambiție care însoțește fiecare migrant ce încearcă să spună povești într-un teritoriu care nu este întotdeauna dornic să le asculte.
Marín a ajuns în Statele Unite în anul 2000 cu ideea unei migrații temporare, însă schimbările politice din Venezuela l-au determinat să-și reconsidere planurile. Confrontat cu dificultatea de a se integra în mass-media de limbă engleză, el și-a schimbat strategia și s-a orientat către piața de limbă spaniolă, recunoscând influența demografică, economică și culturală semnificativă a comunității hispanice. El a realizat rapid că lipsește o educație formală în antreprenoriatul media, ceea ce l-a impulsionat să efectueze o cercetare aprofundată a afacerii media.
Cercetările lui Marín, inițial un proiect personal, l-au condus în cele din urmă să predea un curs despre mass-media latino-americană la Universitatea Tufts. Această experiență a confirmat atractivitatea imensă a istoriei dezvoltării industriei media. Cartea explorează, de asemenea, modul în care, în 1969, administrația Richard Nixon a inventat politic termenul „hispanici”, fapt ce a coincis cu ascensiunea Spanish International Network (SIN), un precursor al Univision. Această narațiune istorică servește ca punct de plecare pentru o reflecție mai amplă asupra puterii, reprezentării și a ceea ce înseamnă „a fi hispanic” în Statele Unite. Marín mărturisește deschis că toți imigranții au experimentat teama de discriminare.
În plus, Marín discută influența muzicii, în special „efectul Bad Bunny”, în accelerarea procesului de afirmare a limbii spaniole în SUA. El subliniază că Statele Unite sunt deja o țară bilingvă, cu peste 60 de milioane de vorbitori de spaniolă, iar cultura hispanica este o parte integrantă a acestei națiuni. Cartea își propune să transmită această poveste liderilor, antreprenorilor, politicienilor și visătorilor care doresc să aprofundeze originile imperiului media și luptele culturale pentru identitate în era streaming-ului, inteligenței artificiale și platformelor digitale.