Noua taxă municipală pe gunoi a fost introdusă cu câteva luni în urmă și deja a lăsat amprenta asupra statisticilor Indicelui Prețurilor de Consum (IPC). Aceasta este categoria care a înregistrat cea mai mare creștere anuală în octombrie, conform ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică (INE). Dacă inflația generală a lunii a crescut, în medie, cu o anumită valoare, colectarea deșeurilor a făcut-o de 10 ori mai mult: o creștere de 30,3%.

Aceasta este a doua lună consecutivă în care se înregistrează o creștere similară, după ce în septembrie prețurile au crescut cu același procent (30,3%). Municipalitățile au fost obligate să implementeze noul impozit în acest an, iar în ultimele luni au început să-l încaseze. Obligația provine dintr-o reglementare de stat din 2022, care la rândul său a fost concepută pentru a respecta directiva europeană privind reciclarea. De la începutul anului, creșterea medie este de aproximativ 15%.

Indicațiile pentru elaborarea noii taxe au fost, totuși, puține. Dincolo de cele conținute în legislația comunitară, care stabilește principiul "plătești pentru cât generezi" —cine poluează mai mult, plătește mai mult— și că taxa nu trebuie să fie deficitară —adică să acopere costul prestării serviciului—, primăriile nu au primit indicații specifice. Rezultatul este o varietate atât în metodele de calcul, cât și în prețuri, care în general au explodat.

Fundația ENT, dedicată proiectării și implementării taxelor pe deșeuri, a calculat că valoarea taxei ar ajunge la 116,32 euro anual pentru o gospodărie tipică într-o locuință cu o valoare cadastrală de 64.295 euro, cu doi membri și 964 kilograme de deșeuri generate într-un an. Cu toate acestea, există diferențe enorme între capitalele de provincie, care ajung la un maxim de 230 euro. Cea mai mare taxă pentru o astfel de familie standard se percepe în Valencia, cu 287,5 euro anual, urmată de Girona (238 euro) și Tarragona (236,2). Cele mai mici sume sunt în Toledo (56,9 euro), Palencia (57,4) și León (62,5).

Prețurile bijuteriilor și ale podoabelor, a doua categorie de produse care s-a scumpit cel mai mult în octombrie (26,8%) comparativ cu aceeași lună a anului trecut, exercită, de asemenea, o presiune ascendentă de luni de zile. Încă de la jumătatea anului trecut, creșterile înregistrate lunar în termeni anuali au fost constant peste 10%, o tendință care în mare parte reflectă încălzirea cotației materiilor prime precum aurul —care în acest an a suferit corecții puternice în ultimele săptămâni—, precum și argintul.

Transportul combinat de pasageri, care include o combinație de mijloace de transport, a fost a treia categorie cu cea mai mare scumpire în a zecea lună a anului (26,7%). În acest caz, creșterea prețurilor este mai recentă și coincide cu încheierea reducerilor generalizate activate de Guvern pentru a face față crizei inflaționiste și extinse de guvernele regionale. Deși mai multe comunități și primării au menținut un anumit tip de bonificație, impactul lor asupra prețurilor a scăzut începând cu luna iulie.

Mai puțin accentuată a fost, deși proporțional afectează buzunarele mult mai multor consumatori, scumpirea ouălor. Acestea s-au scumpit cu 22,5% în octombrie, după șapte luni consecutive de creșteri de două cifre, în paralel cu avansul focarului de gripă aviară. Paradoxal, prețul cărnii de pasăre a crescut la o rată mult mai moderată, de 3,7%, și mult inferioară scumpirii cărnii de vită (17,8%) și a cărnii de ovine și caprine (7,7%).

La polul opus al clasamentului, cea mai mare scădere a înregistrat-o uleiul de măsline (41,6%), care a fost, de asemenea, unul dintre produsele care au crescut cel mai mult în preț după izbucnirea crizei inflaționiste. Urmează la mare distanță zahărul (13,5%) și pachetele turistice naționale (-6,4%).