Partidul Popular European (PPE) a pus capăt „cordonului sanitar” împotriva extremei drepte în Uniunea Europeană, colaborând pentru prima dată cu forțele ultra-conservatoare în Parlamentul European. Această alianță inedită a avut loc în cadrul votului pentru o măsură legislativă ce reduce cerințele de sustenabilitate în materie de mediu și respectare a drepturilor omului pentru companii, o decizie ce marchează o schimbare seismică în peisajul politic european.

Mișcarea PPE, liderată de figuri precum Manfred Weber, arată o abordare a „lui Ianus cu două fețe”, unde partidul își propune să coopereze atât cu majoritatea pro-europeană tradițională (social-democrați, liberali, verzi), cât și să recurgă la alianțe cu extrema dreaptă atunci când consideră necesar. Această strategie riscă să submineze identitatea dreptei moderate și să o facă vulnerabilă în fața absorbției de către forțele radicale.

Experții avertizează că această deschidere către extrema dreaptă ar putea avea consecințe grave. Sondajele arată deja o creștere a popularității partidelor de extremă dreaptă în țări cheie precum Germania, Franța, Regatul Unit, Italia și România, în timp ce partidele conservatoare tradiționale înregistrează un declin. De exemplu, în Franța, Regatul Unit și Italia, liderii extremei drepte (Le Pen, Farage, Meloni) sunt mult mai cunoscuți decât omologii lor conservatori.

Deși PPE rămâne o forță politică puternică, guvernând în țări importante precum Germania și Polonia (unde, notabil, refuză colaborarea cu extrema dreaptă), tendința de normalizare a ideilor ultra-conservatoare, în special pe teme precum migrația, este îngrijorătoare. Această normalizare riscă să legitimeze retorica extremă și să erodeze valorile democratice fundamentale.

Alegerea de a colabora cu extrema dreaptă într-o chestiune de dereglementare, deși apărată ca o măsură de sprijin pentru întreprinderile mici, ridică semne de întrebare, mai ales având în vedere presiunile externe și contextul geopolitic. Criticii subliniază că această abordare ar putea fi o "rețetă perfectă" pentru ca extrema dreaptă să își consolideze poziția și să înghită treptat dreapta tradițională.

Unii analiști sugerează că și o parte a stângii are o responsabilitate, refuzând să ofere opțiuni de guvernare partidelor populare, împingându-le astfel în brațele extremei drepte. Cu toate acestea, în contextul Parlamentului European, decizia de a sparge "cordonul sanitar" aparține în întregime PPE, care avea și alte opțiuni de alianță. Rămâne de văzut dacă dreapta moderată va reuși să-și păstreze identitatea sau va fi transformată iremediabil de această nouă realitate politică.