Alegerile din Chile, programate pentru 16 noiembrie, se anunță a fi un moment politic crucial pentru națiunea sud-americană. Alegătorii sunt chemați la urne pentru a reînnoi integral Camera Deputaților (155 de locuri) și jumătate din Senat (25 din 50 de locuri), precum și pentru a decide viitorul președinte al țării pentru perioada 2026-2030.

Analiștii politici anticipează, cu o probabilitate foarte mare, că niciunul dintre candidați nu va reuși să obțină sprijinul necesar de 50% plus unu din voturi în primul tur. Prin urmare, un al doilea tur de scrutin prezidențial este deja programat pentru 14 decembrie.

Dintre numeroșii candidați, doar patru se disting cu șanse reale. Aceștia sunt: Jara (comunistă, candidata unică a guvernului actual al președintelui Gabriel Boric), Matthei (din UDI, candidata dreptei tradiționale reunite în Chile Vamos, alături de forțele de centru Amarillos și Demócratas), Kast (liderul Partidului Republican, de extremă-dreapta conservatoare) și Kaiser (din Partidul Național Libertarian, de extremă-dreapta). O necunoscută rămâne poziția lui Parisi, candidatul populist, care, conform sondajelor, ar putea obține aproximativ 10% din voturi, clasându-se pe locul cinci. O depășire a unuia dintre candidații de dreapta de către Parisi ar reprezenta o surpriză notabilă.

Sondajele de opinie, înainte de interzicerea publicării lor pe 1 noiembrie, indicau că Jara va ocupa primul loc, iar Kast al doilea, ambii avansând în turul doi. Orice alt scenariu în seara alegerilor ar fi considerat o surpriză. O victorie a lui Kast împotriva lui Jara în primul tur pare improbabilă, având în vedere sprijinul solid al Jahrei din partea majorității stângii chiliene și a susținătorilor președintelui Boric, care reprezintă aproximativ 30% din electorat.

Importanța de a ajunge pe primul loc în primul tur este semnificativă, chiar dacă nu garantează victoria în al doilea. Se estimează un ecart de cinci până la nouă puncte procentuale între Jara și Kast. Dacă Kast nu se califică pentru turul doi, iar în locul său intră Kaiser, transferul de voturi de la dreapta nu este pe deplin asigurat. Pentru Jara, acesta ar fi scenariul ideal, însă sondajele sugerează că nici în fața lui Kaiser nu ar câștiga cu ușurință.

Lupta pentru locurile trei și patru este deschisă. Matthei părea anterior sigură de locul trei, dar ascensiunea lui Kaiser în sondaje a complicat situația. O clasare a lui Kaiser înaintea lui Matthei ar reprezenta o lovitură semnificativă pentru dreapta tradițională. Șansele lui Matthei de a ajunge în turul doi sunt minime.

Niciun sondaj de opinie nu a indicat o victorie a lui Jara împotriva vreunui candidat de dreapta în al doilea tur. Stânga recunoaște că provocarea este complexă, iar cele patru săptămâni până la 14 decembrie vor fi cruciale.

De o importanță maximă sunt și alegerile parlamentare. Proiecțiile arată că partidele de dreapta ar putea obține majoritatea atât în Camera Deputaților (85 din 155), cât și în Senat (26 din 50), o premieră în ultimii 20 de ani în Chile. O creștere semnificativă este așteptată pentru alianța republicanilor lui Kast și a libertarianilor lui Kaiser. Un raport al firmei de consultanță financiară LarraínVial sugerează că, dacă dreapta ar fi candidat unită, ar fi putut obține 90 de locuri în Camera Deputaților și 28-29 în Senat, asigurându-le cvorumul de patru șeptimi necesar pentru modificarea Constituției.

Participarea la vot se anunță ridicată. Din cei 15,7 milioane de alegători înscriși, se estimează că aproximativ 85%, adică aproximativ 13 milioane de persoane, se vor prezenta la urne. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de alegerile din 2021, când participarea a fost de aproximativ 50% (circa opt milioane de votanți).