Comisia Europeană a revizuit în creștere previziunile economice pentru Uniunea Europeană și zona euro pentru anii 2025 și 2026, în ciuda tensiunilor comerciale cu Statele Unite. Zona euro este așteptată să înregistreze o creștere de 1,3% în acest an și 1,2% anul viitor, reprezentând o îmbunătățire semnificativă față de estimările anterioare. De asemenea, prognozele pentru întreaga Uniune Europeană au fost ajustate la 1,4% pentru ambii ani.

Această evoluție pozitivă este atribuită unui prim trimestru solid, marcat de exporturi accelerate pentru a preveni impactul războiului tarifar, precum și rezistenței pieței muncii, care susține consumul intern, și investițiilor stimulate de fondul de redresare european.

Majoritatea statelor membre ale UE înregistrează o îmbunătățire a perspectivelor economice, cu excepția Estoniei, Luxemburgului și Austriei. Chiar și Germania, o economie majoră afectată de criza structurală, arată semne de ușoară redresare. Spania se remarcă drept economia cu cea mai rapidă creștere din UE, cu o prognoză de 2,9% pentru anul curent, deși se anticipează o ușoară încetinire la 2,3% anul viitor.

Piața muncii a jucat un rol crucial în stimularea economiei, atât la nivel european, cât și în Spania. În cazul Spaniei, fluxurile migratorii au contribuit semnificativ la creșterea ocupării forței de muncă și a consumului, iar o eventuală încetinire a acestora ar putea reprezenta un risc pentru viitoarele perspective economice.

În ceea ce privește comerțul, un acord încheiat între Washington și Bruxelles oferă o mai mare certitudine, chiar dacă tariful general de 15% pentru exporturile europene către SUA rămâne cel mai ridicat din ultimul secol. Cu toate acestea, acest tarif este mai mic decât cele aplicate altor parteneri comerciali ai Statelor Unite, oferind un avantaj relativ economiei europene.

Inflația s-a stabilizat în jurul țintei de 2% a Băncii Centrale Europene până în 2027, ceea ce indică o stabilitate a politicii monetare și condiții favorabile pentru credite și investiții. În sectorul public, fondurile de redresare și alte instrumente financiare ale UE atenuează efectele consolidării fiscale, susținând cererea internă.

Consolidarea fiscală variază la nivel național; țări precum Portugalia și Spania înregistrează progrese semnificative în reducerea poverii datoriei publice. De asemenea, se anticipează o creștere a bugetelor de apărare, de la 1,5% din PIB în 2024 la 2% în 2027, ceea ce va contribui la îmbunătățirea situației fiscale generale.