În câteva cuvinte
O analiză recentă detaliază trei etape ale relației dintre stat și criminalitatea organizată în Mexic, de la subordonare la asociere și apoi la dominația criminalilor asupra autorităților. Articolul ridică întrebarea despre o posibilă a patra etapă: preluarea directă a guvernului de către structurile criminale.
Relația dintre stat și organizațiile criminale a evoluat prin trei etape distincte, conform unei analize recente. Inițial, în perioada priismului clasic, grupurile ilicite erau subordonate autorităților, operând cu permisiunea acestora și plătind taxe pentru activitățile desfășurate. Această etapă a fost marcată de un control strict al statului asupra criminalității, cu forțe de securitate care supravegheau și dirijau acțiunile delincvenților.
A doua etapă a început la sfârșitul anilor '70, odată cu apariția și extinderea cartelurilor de droguri. Modelul de subordonare a fost înlocuit cu cel de asociere, în care organizațiile criminale și autoritățile colaborau pentru a facilita traficul de droguri, arme, persoane și bani. Această fază a necesitat un "întreg complex" de operațiuni și implicarea oficialilor din diverse instituții, de la militari și polițiști, până la judecători și funcționari vamali, pentru a asigura protecția și sprijinul necesar. Orașe precum Guadalajara, Sinaloa, Tijuana sau Ciudad Juárez au devenit centre de operațiuni pentru aceste grupuri influente.
În prezent, ne aflăm în a treia etapă, consolidată în anii tranziției, unde organizațiile criminale nu mai sunt parteneri, ci au devenit "șefii" autorităților. Această dominație s-a extins la funcționari federali și locali din domenii militare, de securitate publică, migrație, vamă și fiscalitate. Un aspect nou al acestei etape este implicarea unui număr tot mai mare de demnitari, inclusiv membri de partid, deputați, senatori, guvernatori și primari, care ajung sub influența organizațiilor criminale din diverse motive: oportunitate, loialitate, origine, gratitudine sau teamă.
Se pune acum problema dacă perioada actuală ar putea duce la o a patra etapă, în care criminalitatea organizată nu doar domină funcționarii, ci preia controlul asupra guvernului însuși. Această perspectivă sugerează că structurile criminale ar putea încerca să-și exercite hegemonia direct din domeniul public, legitimat democratic, transformând lupta pentru control politic și câștiguri într-o preluare completă a statului.
