Utilizarea dronelor și bombardamentele indiscriminatorii obligă jurnaliștii să adopte noi măsuri de securitate în apropierea frontului din Ucraina, care se extinde constant.

Un incident recent în estul Ucrainei, în care fotoreporterul ucrainean Oleg Petrasyuk, îmbrăcat în camuflaj, se confruntă cu o dronă rusească, ilustrează complexitatea profesiei de reporter în acest conflict. Legea marțială impune mobilizarea, iar Petrasyuk, care a început să acopere invazia rusă realizând fotografii pentru European Pressphoto Agency (EPA), este acum ofițer de presă al Brigăzii 24. La sfârșitul lunii octombrie, acesta însoțea o reporteră olandeză în Kostiantinivka (regiunea Donețk) când, în fața unei biserici bombardate, o dronă kamikaze a început să se apropie. "Intră în biserică", i-a cerut el, în timp ce încerca să țintească cu focuri succesive, până când aparatul a explodat în pădurea din fundal, conform înregistrării video.

Numărul atacurilor împotriva jurnaliștilor locali și străini în Ucraina a crescut în ultimele săptămâni. În majoritatea cazurilor recente, armamentul principal au fost dronele, a căror utilizare a crescut în ultimii patru ani de conflict, de la invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022. În această perioadă, 116 jurnaliști au murit în urma atacurilor rusești, conform Ministerului Culturii ucrainean, care include în acest număr și pe cei înrolați în armată. Cei care și-au pierdut viața exercitându-și profesia fără a fi soldați sunt 18. Până la 27 de jurnaliști, dintre care un ofițer de presă al armatei, sunt ținuți prizonieri de trupele invadatoare, conform aceleiași surse.

Din partea rusă, au fost înregistrați 14 morți, opt dintre aceștia în ultimul an, conform agenției oficiale Tass. Toți, cu excepția a doi care se aflau pe teritoriul rusesc aproape de graniță, și-au pierdut viața în timp ce însoțeau trupele Kremlinului în teritoriile ucrainene ocupate.

Nici Kremlinul, nici Kievul nu au emis o amenințare specifică împotriva jurnaliștilor aflați pe teren. Cu toate acestea, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, consideră că acest lucru nu este o întâmplare. "Nu sunt accidente sau erori, ci o strategie rusă deliberată de a reduce la tăcere toate vocile independente care raportează crimele de război ale Rusiei în Ucraina", a denunțat el pe rețelele sociale după unul dintre ultimele incidente.

Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ) "nu are confirmarea unei strategii sau ordine din partea Moscovei de a ataca specific jurnaliștii", dar unele cazuri "ne fac să credem că, într-adevăr, jurnaliștii sunt o țintă", deoarece purtau însemne de presă vizibile, comentează Gulnoza Said, coordonatoarea programului pentru Europa și Asia Centrală al acestei instituții. În ceea ce privește zona aflată sub controlul Kremlinului, "nu am cunoștință de o strategie de asasinare a celor care acoperă războiul pentru mass-media de propagandă rusească și pe care Rusia îi numește jurnaliști sau reporteri", adaugă ea.

Un membru al ONG-ului Proliska, la scurt timp după ce o dronă rusească a lovit fără a provoca răni furgoneta lor în Kostiantinivka (estul Ucrainei), pe 8 noiembrie.

În general, trimișii speciali consultați pentru acest reportaj se îndoiesc dacă au devenit o țintă specifică, deși recunosc că, la această etapă a războiului, este aproape indiferent dacă ești militar, civil sau informator. "Este greu de spus", estimează Charles-Frédérick Ouellet, fotograf documentar canadian, obișnuit în Ucraina, "dar cred că suntem cu un pas în urmă în ceea ce privește amprenta noastră digitală și că lăsăm mult mai multe piste online decât credem, ceea ce îi face mai ușor de urmărit". "Ca freelancer, am fost întotdeauna foarte precaut și trebuie să-mi asigur propria siguranță. Cu toate acestea, decesele tragice recente m-au făcut și mai precaut cu locurile pe care le frecventez", susține el într-un schimb de mesaje scrise.

Spaniola María Senovilla, o freelancer care locuiește în Kramatorsk (Donețk) și care și-a indicat constant pe vesta antiglonț și cască că este jurnalistă, crede că rușii "trag la întâmplare asupra a tot. Civili, militari, infrastructură critică...". Ca exemplu, ea menționează incidentul din 23 octombrie, când o dronă a ucis-o pe jurnalista Olena Gubanova, care lucra sub pseudonimul Olena Gramova, și pe cameramanul Yevhen Karmazin, ambii de la canalul ucrainean Freedom. Aparatul a lovit mașina lor, care nu avea indicatoare PRESS, rănindu-l pe Oleksandr Kolychev, șoferul. Toți trei lucrau împreună de cinci ani și se aventurau frecvent pe front.

De la spitalul din Dnipro, unde este încă internat din cauza rănilor grave, Kolychev își dă versiunea prin telefon: "Rușii știau că suntem acolo" și "au folosit un Lancet", un tip de dronă "foarte distructivă" care este de obicei folosită pentru ținte mai mari sau vehicule militare, adaugă el. În portbagajul vehiculului, care a fost distrus, se aflau vestele antiglonț și căștile reporterilor, care se aflau la aproximativ douăzeci de kilometri de pozițiile rusești. Kolychev explică faptul că mijlocul său de comunicare nu avea un protocol special, dar că ei obișnuiau să pregătească reportajele analizând locul în care se deplasau. Realitatea este că utilizarea sporită a dronelor a lărgit zona de pericol, care ocupă mai mulți kilometri decât acum trei ani.

"Acum îmi pun vesta cu conștiinciozitate pentru orice", adaugă Senovilla într-o convorbire telefonică. Trei zile după acea convorbire, o dronă rusească lovește furgoneta blindată și perfect identificată în care, împreună cu un alt jurnalist, Senovilla însoțește doi lucrători ai ONG-ului Proliska pentru a evacua locuitori din Kostiantinivka asediată. "Acesta nu era un vehicul militar și nu eram lângă un șanț", se apără ea. Nu sunt răniți, dar vehiculul este grav avariat. "Desigur că voi continua. Acest lucru demonstrează doar că este din ce în ce mai dificil să faci munca de jurnalist", subliniază ea. "Săracii evacuați, nici nu-ți spun", conchide ea.

Alți reporteri consultați au adoptat noi obiceiuri în zona frontului în fața hărțuirii dronelor. "Evit să mă opresc pe șosea și încerc să mențin o viteză de aproximativ 120 de kilometri pe oră, ceea ce ajută. Parchez întotdeauna sub copaci sau între clădiri. Conduc cu geamurile coborâte și fără muzică pentru a putea auzi zgomotul dronelor. Aproape niciodată nu port semne PRESS în mașină", detaliază André Luís Alves, reporter freelancer portughez în Ucraina. Nici canadianul Charles-Frédérick Ouellet nu face acest lucru.

O altă dronă a curmat viața unui jurnalist pe 3 octombrie, nu departe de Kramatorsk, și l-a rănit grav pe colegul său ucrainean George Ivanchenko, căruia i-a fost amputat un picior. Pe 13, un alt aparat kamikaze rusesc a lovit o zonă din regiunea Dnipropetrovsk unde o echipă a presei germane Die Welt filma împreună cu mai mulți soldați. Unul dintre militari a murit, altul a fost grav rănit, iar dintre cei trei informatori, producătorul local Ivan Zakharenko a fost lovit de schije în picioare.

"Aceasta reprezintă o dovadă suplimentară a riscurilor extraordinare cu care se confruntă jurnaliștii în timp ce acoperă războiul Rusiei în Ucraina, pe fondul utilizării pe scară largă a dronelor", a declarat Gulnoza Said de la CPJ. "Jurnaliștii sunt civili conform dreptului internațional umanitar și trebuie să poată raporta despre război în siguranță", a adăugat ea, conform unui comunicat publicat de această organizație, care ridică la 21 numărul reporterilor morți în exercitarea profesiei lor, față de 18 raportați de autoritățile locale, și denunță, de asemenea, diferite atacuri asupra sediilor mass-media.

"Rușii atacă civilii și, de fapt, dreptul internațional care îi protejează pe aceștia este același care îi protejează pe jurnaliști", susține Alves, portughezul. "Este adevărat că rușii încearcă să intimideze presa", dar "ucrainenii atacă și jurnaliști legați de Kremlin, acuzându-i de propagandă, lucru care mi se pare o greșeală", adaugă el.

"Continuarea activității pe teren rămâne foarte periculoasă, deoarece știm că Rusia nu respectă deloc jurnaliștii internaționali sau ucraineni", se plânge Alfonso Bauluz, președintele Reporteri Fără Frontiere (RSF) în Spania. Situația actuală coincide, de asemenea, cu cea mai mare represiune internă desfășurată de autoritățile ruse, conform CPJ, care denunță exilul impus sutelor de reporteri acuzați și judecați în absență sau hărțuirea și incriminarea celor care profesează în țară. Numărul celor încarcerați ajunge la 27 (15 ruși, 10 ucraineni și 2 americani, dintre care patru au fost eliberați, doi exilați și unul asasinat). Până la 23 de mijloace de comunicare au fost interzise ca "indezirabile" și peste 25.000 de site-uri web blocate în legătură cu informațiile despre război, adaugă CPJ.

În ciuda creșterii atacurilor pe teritoriul ucrainean, cifrele din acest conflict nu au nicio legătură cu cele, cel puțin, pe care armata israeliană le-a efectuat în Fâșia Gaza începând cu octombrie 2023. Guvernul condus de prim-ministrul Benjamin Netanyahu continuă să interzică intrarea independentă a jurnaliștilor în acel teritoriu.

În Ucraina, marja de mișcare a reporterului este mult mai mare, chiar dacă activitatea crescută a dronelor complică deplasările militarilor în și din pozițiile lor, ceea ce afectează și direct jurnaliștii care îi însoțesc. "Oricât de mult ar dori să lucreze cu tine, oricât de mult ar dori să te ducă pe frontul de luptă, 90% din timp nu pot", se plânge María Senovilla. Tunelul de rețele anti-drone care acoperă drumul către Kostiantinivka este grav avariat de ofensiva permanentă a aparatelor fără pilot rusești. Acolo, luni, 3 noiembrie, o echipă a Radio Liberty a fost ținta unui incident din ce în ce mai frecvent în estul Ucrainei. De fapt, în aceeași zonă are loc sâmbătă, 8 noiembrie, atacul asupra furgonetei care se deplasa pentru a evacua locuitori, în care se afla și María Senovilla.