Un proiect de lege privind secretul profesional al jurnaliștilor, aflat în discuție în Spania, ar putea introduce modificări semnificative în modul în care este protejată munca jurnaliștilor. Textul propus ar permite judecătorilor și instanțelor să ordone instalarea de "programe informatice de supraveghere intruzivă" (programe spion) pe telefoanele mobile, computerele și alte dispozitive ale jurnaliștilor în scopul investigării infracțiunilor pedepsite cu cel puțin cinci ani de închisoare.

Această măsură ridică îngrijorări serioase. Juriștii avertizează că, chiar și o simplă suspiciune de comitere a unei infracțiuni grave în timpul investigației ar putea fi suficientă pentru a supune un jurnalist unei "supravegheri intruzive", chiar dacă ulterior această suspiciune se dovedește nefondată.

Recent, un proces împotriva procurorului general a adus jurnaliștii în atenția justiției într-un mod fără precedent. În acest caz, judecătorul Ángel Hurtado a dispus verificarea conținutului telefonului și computerului procurorului general pentru a detecta o posibilă scurgere de informații, dar nu a intervenit asupra dispozitivelor mobile ale jurnaliștilor, respectând astfel secretul profesional.

Deși proiectul de lege transpune un regulament european, Consiliul General al Justiției a atras atenția că regulamentul stabilește un prag minim de protecție, iar legislația spaniolă ar trebui să ofere un nivel superior de protecție a secretului profesional.

De asemenea, articolul subliniază lipsa de logică în obsesia de a descoperi sursa scurgerii unui e-mail în cazul de fraudă fiscală, argumentând că secretul profesional protejează conținutul documentului, nu suportul fizic sau literalitatea acestuia. Se pune întrebarea de ce anumite infracțiuni private sunt aduse la cunoștința publicului fără scandal, în timp ce se încearcă protejarea evazioniștilor fiscali sub mantia secretului. Publicul are dreptul să știe cine a încercat să fure de la stat, chiar dacă se ajunge la un acord extrajudiciar.