Decizia Guvernului Basc de a permite Poliției Basce (Ertzaintza) să ofere date despre originea geografică a persoanelor arestate a stârnit o dezbatere intensă, ridicând semne de întrebare cu privire la posibilitatea de a alimenta prejudecățile sau, dimpotrivă, de a combate știrile false care asociază imigrația cu delincvența.

Începând cu această lună, Ertzaintza va furniza informații despre regiunea geografică – nu naționalitatea – din care provin deținuții. Aceasta înseamnă că se va ști dacă o persoană arestată este de origine magrebiană, latino-americană, europeană, asiatică sau sub-sahariană. Această inițiativă, condusă de partidul PNV, transformă Ertzaintza în prima forță de poliție din Spania care facilitează astfel de date.

Într-un context marcat de discursuri xenofobe și rasiste tot mai intense, decizia este extrem de complexă. Pe de o parte, extrema dreaptă utilizează asocierea dintre străini și insecuritatea publică pentru a instiga la teamă față de imigranți și a alimenta ura împotriva celor "diferiți". Pe de altă parte, dezinformarea este o unealtă antidemocratică, favorizând pe cei care manipulează realitatea.

Poziționarea în această dezbatere necesită cunoștințe și reflecție, resurse esențiale într-o societate matură care își dorește să decidă democratic. Doi experți, Jordi Mir García și Youssef M. Ouled, își expun punctele de vedere divergente:

Jordi Mir García, profesor de Filosofie morală și politică, susține că aceste date pot fi un instrument împotriva dezinformării. El subliniază că percepția conform căreia migranții sunt delincvenți este adesea răspândită și că transparența datelor, combinată cu o analiză contextuala, poate contracara falsurile. Totuși, avertizează că nu trebuie creată o relație cauzală falsă între statutul de migrant și comiterea infracțiunilor.

Youssef M. Ouled, jurnalist, consultant și cercetător în domeniul rasismului, argumentează că aceste date fac jocul discursului rasist. El reamintește că organizațiile antiraciste solicită de ani de zile colectarea de date defalcate pe rasă și etnie pentru a combate profilarea rasială de către poliție, o practică discriminatorie. Ouled critică decizia Guvernului Basc, considerând-o o mișcare partizană care ignoră societatea civilă și riscă să alimenteze stigmatizarea și criminalizarea populației non-albe, mai ales având în vedere că se referă la persoane încă neprocesate sau nejudeate.

Dezbaterea evidențiază tensiunea dintre necesitatea transparenței și pericolul instrumentalizării datelor într-un climat politic încărcat.