Un raport anual UNICEF avertizează că mai mulți minori riscă să cadă în sărăcie din cauza reducerilor globale ale cooperării, conflictelor în creștere și schimbărilor climatice.

Când tuberculoza l-a lăsat pe tatăl ei paralizat, Astride, frații ei și mama ei au mers să lucreze în minele de cupru din Lualaba. Pentru 12 ore de muncă periculoasă și epuizantă, colectând și spălând minereu, această fată primea doi dolari. "A lucra fiind femeie înseamnă a trăi cu o frică constantă", afirmă Astride, astăzi sudor într-un atelier.

Mărturia ei este una dintre cele colectate de UNICEF în raportul său anual, publicat joi, coincizând cu Ziua Mondială a Copilului. În acesta, agenția ONU lansează mai multe mesaje de avertizare: progresele înregistrate în ultimii 25 de ani au încetinit sau au stagnat, în special în țările din Africa subsahariană, iar conflictele, ravagiile climatice și reducerile severe ale ajutorului oficial pentru dezvoltare amenință grav lupta împotriva sărăciei infantile.

"Avem capacitatea de a reduce și a pune capăt sărăciei infantile. Trebuie să o avem ca prioritate la nivel național, pentru că este dovedit că atunci când se dedică voință și fonduri, se obțin mari realizări, și, de asemenea, ca o prioritate globală, care să ne unească pe toți", spune Blanca Carazo, responsabilă cu programe internaționale la UNICEF Spania.

Avem capacitatea de a reduce și a pune capăt sărăciei infantile
Blanca Carazo, UNICEF

Această agenție a ONU insistă că sărăcia infantilă este mult mai amplă și mai gravă decât lipsa banilor. După examinarea a 130 de țări cu venituri mici și medii, agenția estimează că 417 milioane de minori, adică mai mult de unul din cinci copii din lume, sunt săraci deoarece sunt privați zilnic de cel puțin două dintre cele șase aspecte considerate cheie pentru bunăstarea și dezvoltarea lor: educație, sănătate, locuință, nutriție, salubritate și apă. Salubritatea este privarea severă cea mai răspândită, 65% neavând acces la o toaletă în țările cu venituri mici, conform acestui raport.

Există țări în care cifrele sunt deosebit de grave, cum ar fi în Ciad, de exemplu, unde 64% dintre copii suferă deficiențe semnificative în cel puțin două aspecte ale acestei liste. Dar UNICEF subliniază și povești de succes precum Tanzania, unde sărăcia a fost redusă cu 46% între 2000 și 2023, în mare parte datorită subvențiilor publice, și Bangladesh, unde a existat o scădere de 32% grație inițiativelor publice de încurajare a educației și accesului la electricitate și îmbunătățirii salubrității.

Șase milioane de copii fără școală

UNICEF subliniază că din 2000, numărul copiilor a scăzut de la 507 la 412 milioane. Pandemia de coronavirus a reprezentat o pauză în această tendință pozitivă, dar în Africa subsahariană regresele au început mai devreme și, în general, regiunea a avansat puțin sau deloc în reducerea sărăciei infantile din 2014. În prezent, peste 19% din copiii lumii trăiesc în sărăcie economică extremă, adică cu mai puțin de trei dolari (2,59 euro) pe zi. Aproape 90% dintre acești copii se află în Africa subsahariană și Asia de Sud.

În țările cu venituri mari, deși sărăcia a scăzut, în medie, cu 2,5% în cele 37 de țări studiate, între 2013 și 2023, progresul a stagnat sau a fost inversat în multe cazuri. În Franța, Elveția și Regatul Unit, de exemplu, sărăcia infantilă a crescut cu peste 20% în acea perioadă.

Publicarea acestui raport coincide cu reduceri semnificative ale cooperării din partea numeroaselor țări. UNICEF estimează că reducerea ar putea lăsa șase milioane de copii în afara școlii anul viitor.

Reducerea Ajutorului Oficial pentru Dezvoltare (AOD) poate lăsa șase milioane de copii în afara școlii anul viitor.

"Nu este momentul să ne retragem. Este un moment pentru a construi pe progresele obținute cu mult efort în favoarea copiilor de-a lungul anilor", îndeamnă Catherine Russell, director executiv al UNICEF. "Sunt oameni care vorbesc despre a se limita la elementele de bază, care înseamnă salvarea de vieți, în acest moment. Dar ce se întâmplă cu educația, cu protecția copiilor? Ce viitor îi așteaptă dacă rămân mult mai expuși la diverse forme de violență?", se întreabă Carazo.

În paralel, multe dintre țările care suferă în special efectul acestor reduceri sunt state puternic îndatorate, unde guvernele trebuie să își onoreze angajamentele financiare și să înceteze să investească în educație sau sănătate, servicii esențiale pentru copii. UNICEF subliniază că 45 de țări în curs de dezvoltare din lume plătesc acum mai mult în dobânzi decât în sănătate și 22 cheltuiesc mai mult în dobânzi decât în educație.

Sawsan și războaiele

Sawsan, în vârstă de șase ani, a fost rănită într-un atac aerian în estul Libanului. Schijele i-au intrat în cap și au privat-o de vorbire, auz și vedere. În plus, casa ei a fost grav avariată, familia a trebuit să se mute, iar tatăl ei și-a pierdut locul de muncă. Fata a lipsit de la școală un an și are nevoie de multă reabilitare și terapie. Un program lansat anul acesta, special conceput pentru a sprijini copiii răniți de război în Liban și finanțat de Uniunea Europeană, o ajută să-și recapete o parte din normalitate.

"Există puține imagini mai puternice ale sărăciei decât cea a unei familii care fuge și poartă cu ea doar ceea ce poate duce într-un rucsac sau o valiză", opinează Carazo.

UNICEF subliniază că în 2024 și 2025 s-a înregistrat cel mai mare număr de țări implicate în conflicte armate de la Al Doilea Război Mondial. 19% dintre copiii lumii trăiau într-o zonă de conflict în 2024, aproape dublul procentului de la mijlocul anilor nouăzeci.

19% dintre copiii lumii trăiau într-o zonă de conflict în 2024, aproape dublul procentului de la mijlocul anilor '90.

În plus, în 2024, ONU a verificat peste 41.000 de încălcări grave comise împotriva copiilor în conflict, cifră ce reprezintă o creștere de 25% față de 2023.

Războiul implică sărăcie. Potrivit UNICEF, mai mult de jumătate dintre copiii care trăiesc în medii fragile și afectate de conflicte trăiesc într-o nevoie extremă. Copiii suferă, de asemenea, un risc mai mare de sărăcie, în timpul tranzitului lor și când ajung în locul în care găsesc adăpost.

Derara și seceta din Etiopia

Familia lui Derara, în vârstă de șapte ani, a trebuit să migreze după ce a rămas fără mijloace de trai din cauza unei secete. Fata locuiește astăzi în tabăra de refugiați din Dubuluk, sub soarele aspru din sudul Etiopiei. "Aveam 25 de capete de vite și nici unul nu a supraviețuit. Am plecat fără nimic. Nu aveam altă opțiune", explică mama ei.

În fiecare an, patru din cinci copii se confruntă cu cel puțin un pericol climatic extrem, care poate aduce cu sine întreruperea educației, deplasarea și deteriorarea sănătății.

Aproximativ 1 miliard de copii, aproape jumătate din copiii lumii, trăiesc în țări care prezintă riscuri extrem de ridicate din cauza schimbărilor climatice, potrivit UNICEF. În fiecare an, patru din cinci copii se confruntă cu cel puțin un pericol climatic extrem, care poate aduce cu sine întreruperea educației, deplasarea și deteriorarea sănătății.

"Sărăcia și crizele climatice nu pot fi disociate. Persoanele strămutate din cauza unei secete sau a unei inundații își pierd mijloacele de trai, modul de viață, animalele...", subliniază Carazo.

Potrivit UNICEF, până la 175 de milioane de oameni ar putea ieși din sărăcia extremă până în 2050 printr-o acțiune decisivă și eficientă împotriva schimbărilor climatice. "Abordarea sărăciei și a crizelor climatice în mod izolat înseamnă pierderea unei mari oportunități", conchide raportul.