O investigație privată recentă a scos la iveală un lung șir de abuzuri sexuale și violență împotriva minorilor în cadrul organizației „Niños de México”, care a administrat orfelinate în Mexic timp de peste cinci decenii. Raportul, realizat de organizația GRACE (Răspuns Pios la Abuz în Context Creștin), detaliază mărturii ale victimelor, martorilor și foștilor angajați din opt cămine situate în statele mexican Jalisco și Puebla.

Programul „Niños de México” a fost înființat în 1967 de Merlyn și Wanda Beeman, cu scopul declarat de a satisface nevoile și de a evangheliza populația. De-a lungul a 50 de ani, inițiativa, finanțată prin contribuțiile bisericilor, s-a extins, ajungând să gestioneze până la opt centre de plasament. Însă, pe 12 noiembrie, fațada de caritate a căzut, odată cu publicarea investigației care a revelat dovezi de abuzuri sexuale, violență fizică și psihologică sistematice împotriva copiilor și adolescenților din aceste adăposturi.

Raportul de 256 de pagini dezvăluie modul în care organizația non-profit, fondată în Missouri, SUA, a adunat decenii de plângeri împotriva a cel puțin 20 de foști angajați acuzați de agresiuni sexuale asupra minorilor aflați în grija lor. Investigația indică, de asemenea, o posibilă mușamalizare din partea conducerii și impunitate pentru agresori. După publicarea raportului GRACE, organizația a anunțat închiderea. Oficial, „Niños de México” a operat timp de 58 de ani, iar conform unui comunicat al consiliului director, fără a menționa concluziile investigației, „nenumărate vieți au beneficiat de pe urma acestei organizații”.

Abuzurile ar fi început în 1968, la scurt timp după ce soții Beeman au deschis un centru în San Vicente Chicoloapan, statul Jalisco, unde au găzduit 25 de minori. Un martor a descris „evenimente tulburătoare” și a afirmat că copiii vorbeau deschis despre abuzurile comise de soții Beeman, care vizau în special tineri între 14 și 17 ani. Cei care tolerau abuzurile beneficiau de privilegii, precum haine mai bune și camere private.

Un alt supraviețuitor a declarat că abuzatorii foloseau religia ca instrument de control și manipulare, subminând, în același timp, principiile pe care le propovăduiau. Operațiunile s-au extins în alte case, unde copiii erau separați pe sexe. În 1978, sub presiunea autorităților și a bisericilor, soții Beeman au părăsit Mexicul, luând cu ei 12-13 copii, într-un aparent efort de a ascunde informații.

În anii '80, abuzurile sexuale și violența fizică și psihologică au devenit o practică obișnuită. Mai mulți tutori, inclusiv Fidel Núñez și Fernando Soriano, au fost acuzați de abuzuri sexuale împotriva fetelor și adolescentelor. Investigația sugerează că aceste agresiuni au avut loc sub conducerea directorului executiv Terry Stine (1987-2007). Alți presupuși agresori, precum Israel Ávalos și Noé Flores Floriano, sunt menționați în raport pentru agresiuni fizice și sexuale.

Printre pedepsele aplicate copiilor se numărau obligarea de a sta în picioare sub soare ore întregi, cărând blocuri de ciment, sau închiși în depozite întunecate fără mâncare. Un martor a descris o „nuia cu un verset biblic” folosită pentru a lovi copiii. Aceste metode disciplinare erau adesea perpetuarea violenței pe care chiar agresorii o experimentaseră în instituție.

O investigație a autorităților mexicane a implicat șapte presupuși abuzatori, ducând la arestarea unui singur individ, Javier Colocia, în 2022. În iulie, oficialii guvernamentali au percheziționat instalațiile „Niños de México”, confiscând documente și mutând 37 de minori în custodia sistemului de dezvoltare a familiei din statul Jalisco.