Autoritățile internaționale de sănătate și experții în nutriție trag un semnal de alarmă cu privire la impactul devastator al alimentelor ultraprocesate asupra dietei globale. Deși nu există încă un consens clar privind definirea "alimentelor ultraprocesate" – Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a inițiat o comisie pentru a stabili criterii clare – majoritatea definițiilor converg către produse fabricate din materii prime pre-procesate, la care se adaugă aditivi pentru a le îmbunătăți gustul, a facilita prepararea sau a prelungi conservarea.

Popularitatea acestor produse este ușor de explicat. În economiile dezvoltate, ritmul de viață rapid și lipsa timpului pentru gătit determină o creștere a consumului. În țările în curs de dezvoltare, urbanizarea accelerată face ca alimentele ultraprocesate să fie atractive prin comoditate și percepția de modernitate. În plus, peste tot în lume, industrializarea le face adesea mai ieftine decât ingredientele proaspete.

Un studiu amplu, publicat în prestigioasa revistă medicală The Lancet, unde 43 de experți au analizat 104 studii realizate între 2016 și 2024, avertizează asupra efectelor devastatoare. Consumul de alimente ultraprocesate este asociat cu un aport caloric excesiv, o calitate nutrițională slabă și o expunere crescută la substanțe chimice și aditivi potențial nocivi. Toate acestea contribuie la o serie de probleme grave de sănătate, inclusiv obezitatea (o epidemie globală în rândul copiilor și adolescenților), hipertensiunea arterială, diabetul și bolile cardiovasculare.

Unele țări au început deja să ia măsuri concrete. În Spania, Ministerul Consumului a propus un decret regal pentru a limita prezența alimentelor ultraprocesate în cantinele școlare. În Mexic, unde obezitatea și diabetul afectează un procent semnificativ din populație, guvernul federal a interzis vânzarea "mâncărurilor de tip fast-food" în instituțiile de învățământ. De asemenea, în Chile, începând cu luna aprilie a acestui an, companiile sunt obligate să includă avertismente explicite despre efectele asupra sănătății pe ambalaje și în publicitate, recomandând, dacă este cazul, evitarea consumului.

Deși campaniile de conștientizare se axează adesea pe responsabilitatea consumatorului, este esențial ca guvernele și companiile producătoare să își asume, de asemenea, rolul. Este necesar să se ia măsuri suplimentare pentru a preveni transformarea riscului pentru sănătatea publică, generat de consumul excesiv de alimente ultraprocesate, într-o criză majoră. Atât statele, care supraveghează vânzarea și distribuția, cât și companiile, care investesc milioane în promovare și în evitarea reglementărilor, au o responsabilitate comună în această privință.