Slovenia a aprobat recent o legislație controversată, cunoscută sub numele de Legea Sutar, care este considerată de numeroși experți și organizații neguvernamentale ca fiind profund discriminatorie împotriva minorității rome din țară. Deși legea nu menționează explicit comunitatea romă – care reprezintă aproximativ 0,5% din populație – aceasta specifică aplicarea în „zone de risc ridicat”, inclusiv în sud-estul țării, unde locuiește o mare parte a romilor.

Proiectul de lege, anunțat de prim-ministrul sloven Robert Golob, a fost adoptat rapid de Parlament în doar două săptămâni, ca urmare a unui asasinat al unui cetățean sloven comis, se presupune, de un grup rom. Implementarea Legii Sutar, care necesită încă aprobarea Președintei Republicii Slovenia, ar conferi poliției puteri extinse.

Printre cele mai notabile prevederi ale legii se numără:

• Permiterea poliției de a percheziționa locuințe și vehicule fără mandat judecătoresc prealabil în „circumstanțe specifice”.
• Autorizarea supravegherii audiovizuale cu drone și camere în „zone de risc pentru securitate”.
• Restabilirea recunoașterii automate a plăcuțelor de înmatriculare, practică interzisă anterior de Curtea Constituțională în 2018.

Legislația introduce, de asemenea, modificări în domeniul judiciar, permițând judecătorilor să ia în considerare probe inadmisibile dacă gravitatea infracțiunii o cere, extinzând durata detențiilor preventive până la trei ani și limitând asistența juridică gratuită. De asemenea, prevede reduceri ale ajutoarelor sociale pentru familiile ai căror copii nu frecventează instituțiile de învățământ și restricții privind drepturile mamelor minore, în special pentru cele sub 15 ani, care vor fi obligate să se supună unei evaluări pentru a determina dacă copilul trebuie plasat sub protecție.

Legea Sutar, numită după victima asasinată, Ales Sutar, este aprobată cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare din martie 2026, într-un context politic tensionat.

Experți și ONG-uri, precum Fundația Romă pentru Europa și Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC), văd noua normă ca o amenințare directă la adresa populației rome. Aceștia subliniază că evenimentul recent, delimitarea teritorială aleasă și imprecizia termenilor utilizați în normă sunt suficiente pentru a deduce caracterul discriminatoriu al acesteia. Condițiile de trai precare în așezările rome, lipsa accesului la apă curentă, electricitate, salubritate și educație adecvată, precum și lipsa legalizării locuințelor informale, sunt probleme persistente evidențiate de rapoarte internaționale, inclusiv de ECRI.

Amnistia Internațională Slovenia consideră că această situație contravine valorilor și drepturilor fundamentale ale UE, din care Slovenia este membru din 2004.

Deși guvernul sloven susține că legea nu vizează minoritatea romă, criticii cer garanții că aceste puteri polițienești extraordinare nu vor fi aplicate disproporționat și selectiv în comunitățile rome.