Fondul Global pentru lupta împotriva SIDA, tuberculozei și malariei nu a reușit să-și atingă obiectivul de finanțare de 18 miliarde de dolari pentru perioada 2027-2029, strângând doar 11,34 miliarde de dolari (aproximativ 9,85 miliarde de euro). Această sumă, deși semnificativă într-un context de reduceri bugetare la nivel global, este cu mult sub necesarul estimat pentru a salva 23 de milioane de vieți și a reduce rata mortalității celor trei boli cu 64% până în 2029.

Anunțul a fost făcut la o reuniune în Johannesburg, Africa de Sud, unde președintele Cyril Ramaphosa a subliniat importanța solidarității și a acțiunii colective. Cu toate acestea, țări donatoare cheie, precum Statele Unite, Regatul Unit și Germania, și-au redus contribuțiile față de perioada anterioară, semnalând o tendință îngrijorătoare într-un climat de multilateralism slăbit.

Françoise Vanni, directorul de Relații Externe și Comunicare al Fondului Global, a recunoscut dificultatea contextului, dar a exprimat recunoștința pentru angajamentul continuu al donatorilor. Ea a menționat că ambiția organizației rămâne neschimbată și că eforturile vor continua pentru a atinge obiectivele propuse.

Aceste reduceri nu sunt o surpriză în contextul actual, dar aspectul pozitiv este că niciun donator nu se retrage, ei rămân angajați să investească în sănătate în cadrul unui multilateralism funcțional.

Fondul Global, înființat în 2002, a jucat un rol crucial în salvarea a 70 de milioane de vieți și reducerea ratei combinate a mortalității celor trei boli cu 63%. Cu toate acestea, reducerile actuale de finanțare amenință progresul înregistrat și îndepărtează obiectivul de a pune capăt acestor epidemii până în 2030.

Amina Mohammed, subsecretarul general al ONU, a pledat pentru solidaritate și acțiune, subliniind că bolile nu cunosc granițe și că lupta împotriva lor este o responsabilitate comună, dar și o investiție profitabilă, generând un randament de 19 ori mai mare pentru fiecare dolar investit.

Directorul executiv al Fondului Global, Peter Sands, a cerut "îndrăzneală" în fața provocărilor și a insistat asupra necesității de a transforma arhitectura globală a sănătății. La rândul său, Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a subliniat importanța sprijinirii țărilor în tranziția lor către autosuficiența sanitară.

Țările au nevoie de sprijin în tranziția lor către autosuficiența sanitară.

Deși unii donatori majori și-au redus contribuțiile, Spania și-a mărit aportul cu 11% față de perioada anterioară, acționând ca un exemplu pentru alte națiuni. Progresele înregistrate sunt evidente: în 2024, 79% dintre persoanele cu HIV primeau terapie antiretrovirală, iar acoperirea tratamentului pentru tuberculoză a atins 75% în 2023. De asemenea, speranța de viață în țări precum Zambia a crescut semnificativ datorită eforturilor Fondului Global.

Pe lângă succes, lipsa fondurilor duce și la scenarii sumbre: închiderea clinicilor, lipsa screening-urilor, a tratamentelor și a vaccinurilor. José Domínguez, un cercetător în tuberculoză, a avertizat că unele țări au pierdut până la 70% din finanțare peste noapte, forțându-le să prioritizeze și să ia decizii dureroase. Un studiu recent estimează că 22,6 milioane de oameni ar putea muri până în 2030 dacă scăderea finanțării persistă, iar în 26 de țări cu o incidență ridicată a tuberculozei, reducerile ar putea duce la peste 2,2 milioane de decese în următorii cinci ani.

Bill Gates, a cărui fundație este cel mai mare donator privat al Fondului Global, a subliniat că eradicarea acestor boli reprezintă "cea mai bună investiție". Eforturile colective permit implementarea celor mai recente progrese medicale în țările cu resurse limitate, cum ar fi noul injectabil preventiv pentru HIV distribuit de Fondul Global.