Discursurile regilor Spaniei, Juan Carlos I și Felipe VI, oferă o perspectivă unică asupra evoluției țării, abordând teme diverse de la conflictul din Gibraltar până la războiul din Gaza, și de la corupția politică la problemele de integritate din Palat. Aceste alocuțiuni, întotdeauna contrasemnate de Guvern, au reflectat transformările prin care a trecut Spania.

Subiecte precum terorismul ETA au dispărut, în timp ce altele, precum criza locuințelor, au apărut. De asemenea, probleme interne, cum ar fi lipsa de exemplularitate în Palat, au ajuns în prim-plan. Deși Juan Carlos I și Felipe VI s-au adresat unor Spanii diferite, cu preocupări distincte, anumite tipare s-au repetat, cum ar fi apelurile la unitate și gestionarea tensiunilor politice.

„Aș dori să fac un apel special pentru recuperarea obiceiurilor de dialog și moderație în viața publică.”

Discursurile de proclamare au marcat puncte cruciale. În 1975, Juan Carlos I a avut sarcina dificilă de a echilibra sectorul franchist și de a inspira speranță celor care doreau democrația, prezentându-se ca „primul soldat al națiunii” și „un rege profund catolic”. Aproape patru decenii mai târziu, în 2014, Felipe VI a trebuit să recâștige încrederea cetățenilor, dezamăgiți de scandalurile domniei anterioare, subliniind necesitatea de a „câștiga continuu” aprecierea, respectul și încrederea lor. Tatăl a vorbit despre „realitatea sacră a Spaniei”, în timp ce fiul a accentuat „diferitele moduri de a te simți spaniol”, mulțumind în cele patru limbi co-oficiale.

Alocuțiunile de Crăciun au servit în mod tradițional ca ocazii pentru monarh să facă un bilanț al evenimentelor anului. Corupția a fost o temă recurentă, inclusiv cea care a afectat Familia Regală, cum ar fi cazul Nóos. Juan Carlos I a declarat că „toți, mai ales persoanele cu responsabilități publice, avem datoria de a observa un comportament adecvat, un comportament exemplar (...) trăim într-un stat de drept, și orice acțiune condamnabilă trebuie judecată și sancționată conform legii. Justiția este egală pentru toți”. Ulterior, Felipe VI a subliniat că „avem nevoie de o regenerare profundă a vieții noastre colective. Și în această sarcină, lupta împotriva corupției este un obiectiv irevocabil”.

Momentele excepționale au inclus discursul lui Juan Carlos I în timpul tentativei de lovitură de stat din 23 februarie 1981 și cel după atentatele din 11 martie 2004. Felipe VI, la rândul său, a ținut un mesaj televizat solemn în octombrie 2017, în plină criză independentistă catalană, unde a subliniat necesitatea asigurării ordinii constituționale.

Pe plan internațional, Felipe VI s-a adresat Adunării Națiunilor Unite în septembrie, condamnând masacrul Israelului în Gaza, afirmând: „Nu putem păstra tăcerea, nici să privim în altă parte în fața devastării, bombardamentelor și deplasării forțate a sute de mii de oameni... cu ce destin? Sunt acte aberante care sunt la antipozi a tot ceea ce reprezintă acest forum. Repugnă conștiinței umane și rușinează întreaga comunitate internațională.” Anterior, în 1986, Juan Carlos I a pledat pentru o soluție rapidă la problema Gibraltarului și a cerut o condamnare fermă a terorismului.