În câteva cuvinte
La summitul G20 din Johannesburg, Africa, sub președinția Africii de Sud, a militat pentru o nouă ordine mondială, liberă de inegalități și exploatare, și a solicitat includerea priorităților sale de dezvoltare. Continentul aspiră la un tratament echitabil și la recunoașterea influenței sale în creștere în afacerile globale, în ciuda provocărilor interne persistente.
Johannesburg a fost centrul unde continentul african și-a exprimat aspirațiile la summitul G20. Sub președinția Africii de Sud, evenimentul a scos în evidență dorința Africii de a-și asuma un loc nou în lume și de a redefini ordinea globală pentru a aborda abuzurile și inegalitățile. Președintele sud-african, Cyril Ramaphosa, a subliniat că acest prim summit G20 găzduit de Africa trebuie să reflecte speranțele și aspirațiile oamenilor de pe continent și din Sudul Global. Guvernul său, a afirmat Ramaphosa, s-a asigurat că prioritățile de dezvoltare ale Africii sunt ferm și permanent pe agenda G20, considerând acest lucru vital pentru stabilitatea și securitatea globală, gestionarea resurselor și reducerea riscului de conflict.
Africa, un continent vast și divers, este totuși unită de obiective comune: dorința de a fi tratată diferit, departe de logici extractive și condescendente, care să recunoască noile daune ale dominației emisferei nordice – de la colonialism la efectele dezastruoase ale schimbărilor climatice generate de alții. Este imperativă o reformulare a anumitor echilibre și structuri ale ordinii mondiale.
Declarația finală a summitului este un compendiu elocvent al acestor aspirații. Ordinea punctelor abordate, cu cele importante pentru Africa și Sudul Global plasate strategic la început, cu un ritm necompromițător, sună aproape ca un strigăt. Printre temele cheie se numără consolidarea rezilienței la dezastrele climatice, în special în țările mai puțin prospere; măsuri pentru sustenabilitatea datoriei țărilor cu venituri mici; mobilizarea finanțării pentru tranziții energetice juste; utilizarea mineralelor critice pentru o creștere incluzivă, evitând exploatarea abuzivă; creștere economică incluzivă, industrializare, ocupare și reducere a inegalității; securitate alimentară; Planul de Parteneriat pentru Africa; și consolidarea abordării Track-ului Financiar în Africa.
La summit, alături de Africa de Sud, a participat și Uniunea Africană – membru cu drepturi depline al G20 de anul trecut – și au fost invitate țări precum Nigeria, Egipt, Algeria, Etiopia și Sierra Leone, dar și diverse instituții panafricane. În ciuda crizelor persistente, cum ar fi violența în Sahel, loviturile de stat, corupția, epidemiile și foametea, există o "altă Africa" – dinamică și inovatoare. Aceasta a dezvoltat banii mobili, sistemele solare descentralizate și identitățile digitale, referințe studiate acum la nivel mondial.
Beatrice Grace Alouch Obado, profesor asociat în Relații Internaționale și Dezvoltare Durabilă, a subliniat că Africa se unește și prin Zona de Liber Schimb Continental, creând o piață regională mai integrată și competitivă. Ramaphosa a declarat că "cea mai mare oportunitate de prosperitate pentru secolul XXI se află în Africa", datorită potențialului său demografic extraordinar și a populației tinere, care promite inovație și creativitate într-o lume în care multe regiuni îmbătrânesc.
Speranțele pentru pacificarea conflictelor, cum ar fi cel dintre guvernul Congo și grupul rebel M23, și creșterea economică în țări precum Angola, demonstrează potențialul continentului. Cu toate acestea, FMI avertizează asupra fragilităților persistente. Summitul G20 din Africa de Sud poate reprezenta un episod care să sprijine un proces de convergență și unire, poziționând statele africane mai bine pentru a rezista provocărilor timpului contemporan.