Povestea Ednei Imade este una de triumf și reziliență, o călătorie extraordinară de la greutăți extreme la apogeul fotbalului feminin. Născută în Maroc, după ce mama ei, însărcinată, a fugit din Nigeria devastată de război, Edna și fratele ei geamăn, Paul, au ajuns în Spania la vârsta de doar trei luni, printr-o traversare periculoasă cu o barcă de imigranți.

Mama lor, Floren Imade, a înfruntat deșertul Sahara și marea, purtând în brațe doi bebeluși, într-o călătorie plină de teamă și incertitudine, dar și de o hotărâre neclintită de a le oferi copiilor un nou început. Această copilărie, marcată de privațiuni și speranță, a cimentat în Edna Imade, acum în vârstă de 25 de ani, o forță interioară capabilă să înfrunte orice adversitate.

Astăzi, Edna nu este doar o vedetă a ligii feminine și o jucătoare la Real Sociedad, ci și o prezență proaspătă în echipa națională a Spaniei sub îndrumarea Soniei Bermúdez, pregătindu-se să înfrunte Germania în finala Nations League. De asemenea, recent a semnat cu Bayern München, fiind ulterior împrumutată la Real Sociedad, un pas major în cariera sa.

„Drumul a fost foarte dificil, a fost lung, dar am o frază pe care le-o spun mereu celor din jurul meu: când ceva te-a costat mult să obții, te bucuri mai mult de el. Suferința prin care a trecut mama mea, tot ce a făcut pentru ca noi să fim bine acum... îi datorez totul”, explică Edna Imade, rememorând și un moment tulburător din timpul traversării mării, când fratele ei a căzut din barcă în apropierea plajei din Cádiz, fiind salvat de un pasager curajos.

După o perioadă petrecută într-o mănăstire din Algeciras, familia s-a stabilit în Carmona când Edna avea trei ani. Acolo, în orașul sevillian, a descoperit fotbalul, după ce anterior încercase gimnastica și flamenco. Curtea școlii „Pedro I” a devenit primul ei „stadion”. Fernando Sanroman, antrenorul și directorul clubului CD Fútbol Base de Carmona, își amintește cu emoție de ea, precum și de un episod marcant: „La sfârșitul campionatului, când mai erau două minute, i-am spus: ‘Pentru mama ta, pentru fratele tău, pentru rasa ta. Amintește-ți de barcă, sparge plasa… A spart-o și am devenit campioni. A fost o explozie de bucurie.”

Nici Jesús Rodríguez, portar și coleg de echipă din copilărie, nu a pierdut legătura cu ea, evidențiind umilința și ambiția Ednei. Chiar și antrenorul ei de la AD Nervión, Pablo Daza, a recunoscut talentul Ednei de la o vârstă fragedă, încercând să o recomande cluburilor mari precum Atlético de Madrid și Barcelona, conștient de potențialul ei imens de a deveni o jucătoare de elită. „Niciodată nu a fost micuță. Era o fotbalistă înaltă și robustă. Întotdeauna a fost foarte rapidă, cu multă putere, foarte umilă. Abia vorbea. Era o fată foarte discretă”, își amintește Daza, subliniind calitățile Ednei atât pe teren, cât și în afara lui. Povestea Ednei Imade este o inspirație, demonstrând că disciplina, munca asiduă și suportul familial pot transforma obstacolele în trepte către succes.