Conducerea națională a Partidului Popular (PP) din Spania a declarat că susține propunerea recentă a partidului de extremă dreapta Vox din Comunitatea Valenciană de a informa publicul despre țara de origine a persoanelor reținute pentru presupuse infracțiuni. Esther Muñoz, purtătoarea de cuvânt a PP în Congres, a afirmat că "a avea informații nu este rău" și a sugerat că această măsură ar putea fi extinsă la nivel național dacă PP va ajunge la putere.

Propunerea, inițial apărată de Llorca de la Vox în Parlamentul Valencian, a fost justificată prin necesitatea de a oferi "răspunsuri eficiente la problemele care preocupă cetățenii". Susținătorii inițiativei consideră că înțelegerea originii celor reținuți este crucială pentru dezvoltarea unor politici eficiente de combatere a criminalității, comparând-o cu statisticile existente privind genul și vârsta.

Pe lângă aspectele legate de criminalitate, decizia PP și Vox în Valencia include și elaborarea de rapoarte privind utilizarea serviciilor de sănătate de către migranți, precum și statistici migratorii care să diferențieze "contribuția netă la statul bunăstării" și "primirea de ajutoare" între populația națională și cea migrantă. Se propune, de asemenea, studierea utilizării serviciilor de urgență medicală și a numărului de donatori de sânge în cadrul acestor grupuri. Acordul include și statistici privind absenteismul la locul de muncă în sectorul privat și public, diferențiind pe gen, vârstă și statut migrant/național.

Este de remarcat că o practică similară a fost deja implementată în Țara Bascilor de la începutul lunii noiembrie, unde serviciul de comunicare al Ertzaintza (poliția bască) informează mass-media despre originea geografică a persoanelor reținute (de exemplu, "magrebiană", "latino-americană", "europeană", "asiatică" etc.), informație care anterior era omisă. Consilierul pentru securitate al guvernului basc, Bingen Zupiria, a explicat această schimbare ca o modificare de "filosofie" pentru a evita stigmatizarea anumitor comunități.

Cu toate acestea, inițiativa se confruntă cu critici. Jordi Mir García, profesor de filosofie morală și politică, subliniază că informațiile despre naționalitate nu sunt suficiente și că trebuie luate în considerare și alți factori, cum ar fi vârsta, clasa socială și condițiile materiale de viață. Youssef M. Ouled, expert în rasism, avertizează că comunicarea originii geografice într-un context de rasism structural poate contribui la asocierea dintre rasă și criminalitate.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INE), în 2022, 74,19% dintre persoanele condamnate aveau cetățenie spaniolă, în comparație cu 25,81% străini. Guvernul spaniol afirmă că imigrația nu are un impact semnificativ asupra ratei criminalității, care în ultimii ani a rămas scăzută și sub nivelul unor țări precum Germania sau Danemarca.