Parlamentul german a dat undă verde unui nou buget, marcând a doua cea mai mare îndatorare din istoria Republicii Federale Germania. Guvernul va putea cheltui aproximativ 630 de miliarde de euro în anul fiscal următor, o sumă care include bugetul ordinar și fondurile speciale destinate investițiilor și apărării.

Din cheltuielile totale, care se ridică la circa 525 de miliarde de euro, aproape 100 de miliarde vor fi finanțate prin credite. La aceasta se adaugă o datorie suplimentară de aproximativ 83 de miliarde de euro, generată prin așa-numitele fonduri speciale pentru Forțele Armate, infrastructură și protecția climei. Proiectul de buget a fost aprobat cu 322 de voturi pentru și 252 împotrivă, după o săptămână de dezbateri intense privind îndatorarea ridicată, care depășește 180 de miliarde de euro.

Crearea acestei datorii considerabile a fost posibilă datorită unei modificări legislative realizate de coaliția conservatorilor și social-democraților, cu sprijinul Verzilor. Această modificare a fost efectuată după alegerile generale, dar înainte de dizolvarea vechiului Parlament, unde încă dețineau majoritatea necesară pentru a schimba legea.

Ca parte a acestei reforme constituționale, a fost înființat un fond special de 500 de miliarde de euro pentru investiții în infrastructură. Aceste fonduri vor putea fi finanțate pe o perioadă de 12 ani prin credite care nu sunt supuse frânei datoriei, o regulă care limitează deficitul anual la 0,35% din PIB în condiții economice normale. Banii sunt destinați în principal reparațiilor de poduri, școli și căi ferate, nu pentru a acoperi alte deficite bugetare, conform avertismentelor economiștilor. De asemenea, reforma exceptează de la frâna datoriei toate cheltuielile pentru apărare care depășesc 1% din PIB.

Guvernul german apără aceste planuri bugetare, în ciuda criticilor vehemente ale opoziției, ca o "ofensivă de investiții" pentru întreaga țară, menită să readucă economia germană pe calea competitivității, stimulând creșterea, inovația și crearea de locuri de muncă. Ministrul de Finanțe și vicecancelarul german, Lars Klingbeil, a subliniat necesitatea unor investiții record pentru reluarea creșterii economice.

În consecință, multe ministere vor dispune de bugete mai mari. Cel mai semnificativ beneficiar este Ministerul Apărării, condus de Boris Pistorius, care în bugetul ordinar din 2026 va avea cu aproximativ o treime mai mulți bani decât în anul curent, ajungând la un total de 83 de miliarde de euro. La aceasta se adaugă miliarde din fondul special pentru Forțele Armate, înființat după invazia rusă a Ucrainei în 2022, ducând totalul cheltuielilor pentru apărare la circa 108 miliarde de euro, cea mai mare cifră de la sfârșitul Războiului Rece. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru echipament militar, muniție, drone și vehicule blindate.

Pe lângă sectorul militar, o provocare majoră a fost gestionarea creșterii constante a cheltuielilor sociale. Peste o treime din bugetul total este alocată Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale, condus de Bärbel Bas, și majorării cheltuielilor pentru asigurările medicale și de dependență, ajungând la peste 197,3 miliarde de euro.

De asemenea, povara dobânzilor se va dubla până în 2029, ajungând la 66,5 miliarde de euro anual, față de 34 de miliarde în prezent. Această sumă nu va mai fi disponibilă pentru investiții viitoare, subliniind urgența relansării economiei. Consiliul celor Cinci Înțelepți, consiliul consultativ de experți economici, anticipează o creștere a PIB-ului de 0,2% în acest an și de 0,9% în 2026.