"Suntem cu toții devastați", spune Ahmed Al Daf, un tânăr de 25 de ani din nordul Fâșiei Gaza, la o zi după ce Israelul și-a reluat bombardamentele asupra Fâșiei, după aproape două luni de încetare a focului cu Hamas.

"Vezi asta pe fețele oamenilor: palizi, fără viață, lipsiți de orice spirit", adaugă el. Doar în zorii zilei de marți, atacurile israeliene au ucis peste 400 de persoane, dintre care cel puțin 130 erau copii.

"După ce am putut respira și am spus, în sfârșit s-a terminat, au început din nou să cadă bombele și odată cu ele frica, mai intensă ca înainte".

Mai multe informații

• Conflictul din Orientul Mijlociu, în direct

Ahmed spune că nu știe dacă să plângă pentru că a crezut că războiul s-a terminat sau pentru că acum trebuie să-l înfrunte din nou.

"Nu ne este foame doar de mâncare", spune el, referindu-se la dificultățile cu care se confruntă gazanii pentru a obține provizii de bază; "ci și de viață, de siguranță, de ceva care să ne facă să simțim că putem exista fără să ne temem de următorul moment", afirmă el într-o serie de mesaje WhatsApp, aceeași metodă folosită de restul intervievaților pentru acest reportaj.

În timpul încetării focului, continuă Ahmed, oamenii puteau "în sfârșit" să respire puțin. "Chiar dacă viața era dificilă, chiar dacă casele noastre erau distruse și piețele erau goale, încercam să punem cap la cap bucățile și să uităm teroarea care a domnit printre noi atât de mult timp. Dar dintr-o dată, s-a întors".

Pentru Malak Hussein, o tânără de 24 de ani din Gaza, atacurile sunt la fel de de neînțeles și de derutante. Ea spune, din orașul Gaza, că nu înțelege nimic din ceea ce se întâmplă în jurul ei. "Ceea ce simțim acum este indescriptibil. Nu există cuvinte pentru a spune ce am trăit și ce trăim acum. Mi-e teamă că totul se va repeta din nou", spune Malak.

Un grup de oameni evacuează un rănit după un atac israelian în orașul Gaza, miercuri, 19 martie 2025.Jehad Alshrafi (AP/LaPresse)

Intrată în a doua lună de încetare a focului, care a coincis cu sosirea Ramadanului, luna sacră în care musulmanii comemorează prima revelație a Coranului către profetul Mohamed, Malak se obișnuise din nou să se trezească cu chemarea la rugăciune. Marți dimineață, însă, s-a trezit cu zgomotul bombelor.

"Dormeam, așteptând să fie ora pentru Zahora [mâncarea pe care musulmanii o iau înainte de răsăritul soarelui în timpul Ramadanului] și în loc să ne trezim cu sunetul chemării la rugăciune, ne-au trezit bombele, mirosul de sânge și distrugerea pretutindeni", spune ea.

Ea spune că nu se teme de moarte în sine, ci de modurile crude în care poate veni: "Mi-e teamă să mor dezmembrată sau sufocată sub dărâmături", mărturisește ea și adaugă că nu mai poate suporta o altă pierdere a celor dragi. "Sunt epuizată, nu mai am energie". Ministerul Sănătății din Gaza estimează la 49.547 numărul morților în Gaza de la 7 octombrie 2023, când a început războiul în Fâșie după atacurile Hamas pe teritoriul israelian, care au ucis 1.200 de persoane și în care alte 251 au fost răpite.

Din sudul Fâșiei, în Khan Yunis, Aws Albanna, un tânăr actor de 28 de ani, trimite doar două înregistrări audio prin WhatsApp, care, în ciuda faptului că nu conțin niciun cuvânt, vorbesc profund despre ceea ce se întâmplă în Fâșie. Sunt 14 secunde în care nu se aude decât zgomotul bombelor. Într-una dintre ele se aud două bubuituri îndepărtate, în a doua, liniște în primele patru secunde și, apoi, o explozie care detonează în apropierea taberei de refugiați unde se află.

Mai la nord, din tabăra de refugiați Nuseirat, în zona centrală a Fâșiei, Hosam Anwar, de 26 de ani, povestește: "Ne aflăm într-o situație foarte dificilă. Este îngrozitor de rău. Ne simțim ca în ziua judecății".

"Dintr-o dată, ușa casei noastre a explodat, toate ferestrele s-au spart", spune el.

"Nimeni nu este pregătit pentru asta"

"Nu ești niciodată pregătit pentru întoarcerea războiului, a bombelor, a masacrului copiilor. Nimeni nu este pregătit pentru asta, nu mai putem suporta", continuă el.

Se simte complet paralizat, în stare de șoc. Mama lui, bolnavă de luni de zile, este internată în spital după ce a fost operată. Mâine vor trebui să părăsească casa în care stau pentru că proprietarul nu mai vrea să le-o închirieze, pe lângă faptul că a suferit unele daune din cauza atacurilor.

"Îți dai seama cum e să fii confuz între a-ți cheltui toți banii pentru a plăti chiria casei în care locuiești sau pe mâncare care nu satisface foamea familiei tale după acest asediu?", întreabă el, disperat.

"Nu știu ce să spun, sper ca această lume să-și găsească pacea într-o zi", conchide el.

Dorința lui este aceeași cu cea a lui Ranin Alzeriei, o altă tânără de 23 de ani a cărei casă a fost distrusă pe 17 octombrie 2023 într-un bombardament. De atunci se află în tabăra de refugiați Deir Al Balah, în centrul Fâșiei. "Nu înțeleg ce se întâmplă sau de ce se întâmplă, dar asta trebuie să se oprească acum", subliniază ea.

Ranin și-a pierdut unul dintre prieteni în zorii zilei de marți, în "atacul violent lansat din nou de ocupație [Israel]" împotriva Fâșiei. "Nu sunt bine", spune ea, și adaugă că a primit vestea că Israelul a emis un ordin de evacuare pentru o zonă din apropierea reședinței sale actuale și că nu știe ce să facă, pentru că nu are unde să meargă.

Uneori o doare încă rana de la piciorul stâng provocată de bombardamentul din octombrie 2023, o zi din care încă are amintirea mirosului de sânge și a țipetelor oamenilor din jurul ei. Resemnată, epuizată și confuză, ea spune: "Nu vreau nimic, vreau doar să se termine acest genocid".