Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a relansat căutarea lui Joseph Kony, liderul sângeros al Armatei de Rezistență a Domnului (LRA) din Uganda, acuzat de crime de război și crime împotriva umanității. Deși un mandat de arestare a fost emis împotriva sa încă din 2005, Kony rămâne cel mai vechi fugar urmărit de tribunal, eschivându-se inclusiv de eforturile Statelor Unite de a-l captura.

Joseph Kony, care se considera un profet creștin cu o misiune divină, a condus LRA din 1987, impunând un regim de teroare în Uganda. Misiunea sa autoproclamată includea răpirea, violul, mutilarea și uciderea. Grupul a semnat atrocități descrise într-o decizie a CPI, care a reactivat acum căutarea sa.

LRA a răpit până la jumătatea anilor 2000 cel puțin 100.000 de persoane în Uganda, iar peste două milioane au fost dislocate din cauza violenței exercitate de LRA și de armata ugandeză, conform Națiunilor Unite. Victimele lui Kony erau supuse unor torturi inimaginabile, inclusiv tăierea mâinilor, urechilor, buzelor și nasului, pe care apoi erau forțate să le mănânce.

Mandatul de arestare emis în 2005 împotriva lui Kony vizează 39 de capete de acuzare pentru crime de război și crime împotriva umanității. După două decenii de la aceste evenimente, Haga a relansat recent căutarea judiciară, o inițiativă care a reaprins speranța, mai ales printre victime. Pe 9 și 10 septembrie, s-a încercat pentru prima dată confirmarea acuzațiilor împotriva lui Kony "în absența unui acuzat", conform Ana Manero, profesor de Drept Internațional Public la Universitatea Carlos III din Madrid. Această decizie a oferit o mică speranță că ar putea crea un precedent pentru judecarea în absență a altor presupuși criminali căutați de CPI, inclusiv președintele rus Vladimir Putin și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu.

Cu toate acestea, pe 5 noiembrie, această speranță a fost zdruncinată. Haga a confirmat acuzațiile împotriva lui Kony, dar a avertizat că nu va fi posibil să-l judece fără prezența sa, deoarece Statutul de la Roma, documentul fondator al CPI, interzice acest lucru. "Tribunalul are mâinile legate", a declarat Manero. Cu toate acestea, cererea Parchetului de a judeca un acuzat în absență a deschis o cale. "Este un progres foarte timid", a subliniat profesoara, dar care stabilește un mic precedent, nu neapărat pentru ca acuzați puternici precum Putin și Netanyahu să plătească, ci cel puțin pentru ca atrocitățile lor să fie ascultate de judecători, victimele lor să fie despăgubite, iar ei să fie stigmatizați.

Mișcarea mesianică a lui Kony a fost precedată de Alice Auma, o ugandeză care vorbea cu natura și se considera posedată de un spirit. Ea a lansat Mișcarea Sfântului Spirit, care inițial avea reguli bazate pe cele Zece Porunci, dar și unele sinucigașe sau inescrutabile. După înfrângerea mișcării sale în 1987, un tânăr pe nume Joseph Kony, văr al lui Auma, a preluat conducerea, transformând-o în LRA și aspirând la răsturnarea președintelui Yoweri Museveni și la impunerea unei teocrații.

Kony, un fost ministrant, nu a ezitat să supună adulți și copii (între 20.000 și 40.000) unor torturi inimaginabile. Un exemplu este Dominic Ongwen, un fost copil-soldat al LRA, condamnat la 25 de ani de închisoare de CPI, care a fost forțat să jupuiască un alt copil în viață ca pedeapsă. Între obiectele purtate de acești copii soldați număra și o cadă, parte din bagajul personal al lui Kony.

În 2006, la câteva luni după emiterea mandatului de arestare, Kony a fugit din Uganda, ascunzându-se în zone precum Triunghiul Kafia Kingi sau Republica Democratică Congo. Zvonurile recente îl plasau în Darfur, Sudan, conform lui Iván Navarro, cercetător la Escola de Cultura de Pau de la Universitatea Autonomă din Barcelona.

Uganda, cu sprijinul Washingtonului, a desfășurat chiar o armată de 1.500 de soldați și o sută de consilieri americani pentru a-l vâna pe Kony. În martie 2017, acești militari erau pe urmele lui Kony, dar când au ajuns în tabăra de unde tocmai fugise criminalul, au găsit doar cada purtată de copiii-soldați, potrivit The New York Times. Această misiune, lansată de administrația Obama în 2011, s-a încheiat în aprilie 2017 cu cada ca singur trofeu și un cost de 800 de milioane de dolari pentru contribuabilii americani.

Jean (nume fictiv), un lucrător umanitar care a lucrat cu victimele LRA în Obo, își amintește cum mulți localnici suspectau prezența veteranilor americani din Irak și Afganistan. Prezența lor părea excesivă pentru a urmări un "războinic" în declin și se credea că obiectivul real era "căutarea de petrol". Kony avea peste 50 de ani, iar miliția sa era o "gherilă a foametei" cu câteva zeci de membri înfometați care jefuiau pentru a mânca, deși încă răpeau copii.

Navarro consideră că cazul Kony i-a oferit regimului ugandez "mână liberă și sprijinul multor donatori internaționali, în special al Statelor Unite", fără ca CPI să includă în cauza sa "teribilele crime de război comise și de regimul lui Museveni".

Un eveniment fortuit l-a consolidat și pe Museveni, transformându-l pe Kony într-un icon pop. În 2004, tineri americani dintr-o sectă evanghelică au vizitat Uganda și, șocați de ororile LRA, au fondat ONG-ul "Invisible Children". În 2012, această ONG a lansat un videoclip viral care a arătat copii răpiți de miliție. Pe 6 martie același an, Oprah Winfrey a distribuit videoclipul, care a obținut 120 de milioane de vizualizări în cinci zile. Rihanna și Justin Bieber au distribuit informații despre Kony pe Twitter. "Invisible Children" a strâns 12 milioane de dolari. Astăzi, Statele Unite oferă încă cinci milioane de dolari pentru prinderea sa, iar CPI încă speră să-l poată judeca.