În peisajul sportiv contemporan, sportivii de elită nu mai sunt protejați de valul de critici publice odată ce părăsesc terenul de joc. Rețelele sociale au transformat viața lor într-o confruntare psihologică constantă, unde fiecare greșeală și eșec este supusă unei analize nemiloase și unui abuz continuu, transformând atleții în victime ale unui maraton emoțional nesfârșit.

Un exemplu elocvent este fundașul FC Barcelona, Ronald Araújo, care a fost ținta unor critici intense după erori cruciale în meciuri importante. Articolul trasează o paralelă cu destinul tragic al fotbalistului columbian Andrés Escobar, asasinat în 1994 după ce a marcat un autogol la Cupa Mondială. Chiar dacă metodele de "pedeapsă" s-au schimbat, consecințele psihologice pentru sportivi rămân la fel de distructive.

Dacă în trecut critica era limitată la recenzii profesionale și articole din ziare, acum sportivii se trezesc la miezul nopții confruntați cu o armată de trolli anonimi, care îi insultă, îi umilesc și le pun la îndoială inteligența sau chiar originea. Algoritmii rețelelor sociale amplifică și recirculă momentele de eroare într-un ciclu infinit de negativitate.

Această presiune constantă duce la probleme grave de sănătate mintală. Unii sportivi, inclusiv Araújo, vorbesc deschis despre necesitatea de a lua o pauză pentru recuperare. Sunt menționate cazurile lui Álvaro Morata, Ana Peleteiro și Yana Kudriavțeva, care au experimentat și ele valuri de ură și insulte online. Articolul subliniază că sănătatea mintală este o luptă invizibilă și îndeamnă la acordarea timpului necesar sportivilor pentru a se reface.