Este imperativ ca organismele europene și guvernele continentului să nu subestimeze declarațiile președintelui rus Vladimir Putin. Afirmația sa recentă, conform căreia țara sa este pregătită să intre în război cu Europa "chiar acum", trebuie tratată cu maximă seriozitate, nu cu alarmism, ci ca o constatare a unei provocări concrete la adresa securității europene, care nu mai este nici teoretică, nici vagă.

Discuțiile desfășurate la Moscova între Putin și delegația americană s-au dovedit a fi inutile, încheindu-se fără niciun rezultat concret după cinci ore de negocieri sterile. Atitudinea conciliantă a reprezentantului fostului președinte american nu a reușit să evite o așteptare prelungită, subliniind intransigența liderului rus.

Putin a demonstrat în repetate rânduri că nu se folosește de intimidări goale și, spre deosebire de alți lideri, rareori blufează. Nu se mai mulțumește cu acorduri tacite care au dus la mutilarea teritorială și la lipsa unor garanții reale împotriva agresiunii ruse viitoare. Liderul de la Kremlin dorește mai mult: consolidarea influenței sale, extinderea teritoriului ucrainean și condiții care să-i asigure o zonă de influență extinsă.

De asemenea, avertismentele repetate ale oficialilor europeni și ale guvernelor continentului cu privire la gravitatea escaladării nu ar trebui ignorate. Când Kaja Kallas, înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, atrage atenția că amenințarea ar putea ajunge și în Spania și Portugalia, ea activează două alarme esențiale:

• Prima este o reamintire că Moscova a desfășurat și promovat de mult timp acțiuni ostile în cadrul Uniunii, așa cum au denunțat în mod repetat țările cele mai expuse, precum Polonia, Estonia, Letonia și Lituania.
• A doua este că această ostilitate amenință și restul celor Douăzeci și Șapte de state membre. Această poziție este împărtășită de responsabili din domeniul apărării, care afirmă: „Nu suntem în război, dar nici în pace”.