Un nou benzi desenate explorează drumul intim și fragil al alpinistei basce Edurne Pasaban, prima femeie care a cucerit toate cele 14 vârfuri de peste opt mii de metri. Opera detaliază atât etapele pline de speranță, cât și episoadele întunecate ale vieții sale, transformând-o într-un punct de referință major în alpinismul feminin.

Povestea include și o întâlnire semnificativă cu un bărbat (denumit Julen în text), care a găsit în experiența Edurnei o sursă de inspirație pentru a lupta împotriva propriei depresii. Acest gest de empatie, potrivit lui Julen, definește mai bine spiritul Edurnei decât titlul de prima femeie care a escaladat „cei 14 opt mii de metri”.

Benzi desenate, intitulat „Edurne Pasaban” (edițiile Sua și mendifilm), cu text de Ramón Olasagasti și ilustrații de César Llaguno, Felipe H. Navarro și Pedro Villarejo, depășește narativele clasice montane, abordând teme precum sexismul în alpinism, rolul femeilor în istoria acestui sport și singurătatea sa într-o lume dominată de bărbați. Suferința sa personală a ajuns să cântărească mai mult decât bucuria victoriei pe vârfuri.

În urmă cu trei decenii, Edurne urca munți precum Txindoki, adesea înconjurată de bărbați, fiind parte dintr-un procentaj infim de femei în alpinism. Astăzi, grație exemplului său și unei schimbări de mentalitate, în special după pandemie, pe aceleași poteci se observă numeroase grupuri și echipe feminine. Edurne a contribuit la crearea acestor referințe feminine, vizitând alpiniste precum Pili Ganuza sau reevaluând moștenirea regretatei Miriam García Pascual.

Ramón Olasagasti, autorul textului, a petrecut ore în șir discutând cu Pasaban, care a împărtășit totul cu sinceritate, aspect ce se reflectă în lucrare. Ea a abordat, spre exemplu, presiunile sociale care o doreau mamă și casnică, departe de munte. Aceste presiuni au dus-o la o formă de singurătate insuportabilă și la gânduri de a-și pune capăt vieții, din care a fost ajutată să iasă.

Alpinismul, așa cum este prezentat în benzi desenate, vorbește mai mult despre lumea interioară a protagoniștilor decât despre imaginea proiectată în social media. După ce a escaladat Everestul în 2001 și a fost aproape de moarte pe K2 în 2004, Edurne a concurat într-o veritabilă întrecere cu alte alpiniste pentru a fi prima care finalizează cele 14 vârfuri. Ea a fost a doua, în 2010, dar ulterior s-a stabilit că alpinista coreeană Oh Eun-sun nu atinsese vârful Kangchenjunga, confirmând astfel performanța lui Pasaban.

Exemplul Edurnei Pasaban și al rivalelor sale, Gerlinde Kaltenbrunner, Nives Meroi sau Oh Eun-sun, a demitizat colecția celor 14 „opt mii de metri”, transformând-o dintr-un teren mistic într-o provocare accesibilă, pe rutele normale, și pentru turiști sau companii de turism. Edurne a dedicat nouă ani pentru a completa această listă, în timp ce Reinhold Messner, primul bărbat care a realizat acest lucru, a avut nevoie de șaisprezece ani, ilustrând astfel decalajul istoric dintre prezența masculină și feminină în alpinism, un decalaj care astăzi este considerabil redus.