Pe frontul ucrainean, ceea ce la început părea o improvizație militară, chiar o glumă, a devenit acum o tactică respectată. Într-un conflict dominat de dronele ghidate de inteligența artificială, un simplu obiect precum o plasă de pescuit poate deveni esențial. Ambele armate utilizează, începând din luna februarie, plase din fibră sintetică pentru a acoperi zeci de kilometri de drumuri logistice, iar aceste plase s-au dovedit a fi o resursă eficientă pentru a contracara atacurile dronelor.

În 2022, primul an al războiului, rușii au fost nevoiți să-și adapteze ingenios tacticile. Când au apărut pentru prima dată tancuri protejate cu grilaje metalice sau vehicule închise în "cuști" ca într-un film Mad Max, mulți au râs, dar armata ucraineană a replicat rapid și acum este o practică obișnuită.

A devenit dificil de stabilit cine a aplicat primul pe câmpul de luptă utilizarea plaselor pentru a proteja vehiculele și armamentul. Încă din decembrie 2022, brigăzi de artilerie ucrainene instalau plase pentru a-și proteja tunurile împotriva dronelor-bombă. Totuși, rușii au fost primii care, în februarie, au început să instaleze aceste plase pentru a proteja kilometri întregi de drumuri, inițial pe ruta care leagă Bahmutul cucerit de municipalitatea vecină Chasiv Yar, în regiunea Donețk.

Autoritățile ruse au început în aprilie instalarea de plase în orașul Belgorod, aproape de graniță și o țintă recurentă a dronelor ucrainene. Canalele de Telegram ucrainene s-au umplut cu mesaje ironice la adresa acestei măsuri, un comentariu tipic fiind că „va servi la protejarea lor de excrementele de porumbei”.

Ucraina a avut inițial un avans în războiul dronelor, dar Rusia a preluat acum superioritatea în vehiculele fără pilot, atât cantitativ, cât și tehnologic, în mare parte copiind tacticile ucrainene. Coșmarul pentru Ucraina este că inamicul reușește să lovească liniile logistice ale armatei de pe linia frontului. Acest lucru obligă transportul resurselor ucrainene către front să efectueze ocoluri care încetinesc aprovizionarea, iar toate rutele din zonele apropiate de lupte sunt acum acoperite de "tuneluri" formate din plase.

În Herson, oraș din sudul Ucrainei situat pe linia frontului, beneficiile plaselor sunt deja bine cunoscute. Doar râul Nipru separă Ucraina liberă de Hersonul ocupat de ruși, iar armata invadatoare comite zilnic crime de război împotriva populației civile, utilizând drone FPV sau dispozitive care lansează grenade. Pe străzile și drumurile din Herson, tunelurile de plase sunt cele mai răspândite.

Oleksandr Tolokónnikov, viceguvernatorul Hersonului, afirmă că provincia sa dispune de instalații specializate în testarea celor mai bune materiale pentru plase. Acestea utilizează fibre sintetice care „rezistă bine la soare, umiditate și schimbări de temperatură”. Tolokónnikov recunoaște că este prea devreme pentru a ști cât pot dura aceste materiale, deoarece sunt folosite de mai puțin de un an.

Tolokónnikov explică că fibra sintetică, spre deosebire de materialele mai rigide, împiedică detonarea încărcăturii explozive a dronei la impact: „Dronele FPV detonează de obicei la impact. În mod normal, ele poartă o încărcătură similară cu cea a unui RPG care explodează la un impact puternic. Plasa prinde drona ușor și evită acel impact puternic. De aceea, în majoritatea cazurilor, nu detonează. Rămâne prinsă în plasă fără să găsească un punct solid care să activeze detonatorul.”

Grif, numele de cod al șefului de Cercetare și Dezvoltare al Corpului 7 al Armatei, descrie mai tehnic eficacitatea acestor plase: „Plasa nu este un perete rigid. Este elastică. La impact, se întinde, stingând treptat energia cinetică a dronei. În loc de un impact instantaneu, se produce o frânare lină. Accelerometrul nu înregistrează saltul critic al forței G necesar pentru activare, astfel încât detonatorul programului informatic este blocat.”

Acest militar dezvăluie că 30% dintre dronele FPV explodează la impactul cu plasele. Acest lucru se întâmplă dacă plasa este prea tensionată, dacă detonatorul utilizează un sistem ultrasensibil sau dacă aparatul lovește unul dintre stâlpii tunelului. De asemenea, există situații, conform lui Grif, în care pilotul detonează drona de la distanță înainte de a pierde contactul cu aceasta în timpul coliziunii.

În aceste cazuri, sau în cazul dronelor bombardier care aruncă explozivul, bomba detonează, dar tunelurile sunt ridicate la aproximativ 10 metri înălțime, ceea ce permite ca explozia să nu producă daune grave persoanelor sau vehiculelor.

Tolokónnikov confirmă că plasele de pescuit, datorită rezistenței lor, sunt un aliat de primă mână. În Herson, acestea sunt utilizate pentru a proteja infrastructurile civile. O dovadă a importanței acesteia este primirea de către președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, pe 17 noiembrie, a unei asociații de pescari francezi care furnizează Ucrainei echipamente vechi. În alte țări europene, precum Norvegia, există inițiative similare.

„Însă, ca în orice domeniu, apar întotdeauna contramăsuri”, explică Grif. Aceasta înseamnă că ambele armate vor dezvolta tehnici pentru a face plasele mai eficiente, dar și pentru a le depăși. Armata rusă, așa cum s-a putut constata în august în provincia Donețk, lansează drone incendiare împotriva plaselor pentru a le arde și a lăsa astfel o zonă a drumului vulnerabilă.