Raúl García, atacantul emblematic cu o carieră de două decenii și peste 600 de meciuri în prima ligă spaniolă, s-a retras din fotbalul profesionist. Fostul jucător al cluburilor Osasuna, Atlético Madrid și Athletic Bilbao își savurează acum noua viață, departe de presiunea constantă și auto-critica feroce care l-au însoțit pe parcursul anilor.

Într-un interviu, García a vorbit despre tranziția sa, mărturisind că a găsit o liniște mult-așteptată. El a subliniat că în timpul carierei sale active, fiecare acțiune și fiecare rezultat dictau bunăstarea sa, o situație complet inversată acum. Acum se bucură de timpul liber, de familie și de pasiuni neglijate anterior, cum ar fi echitația.

"Am câștigat liniște. Când ești activ, porți o povară de responsabilitate și știi că tot ce faci după meci depinde de rezultat. Acum este exact opusul. Mă bucur mult de timpul liber, de familie și de proiectele pe care le am."

Adaptarea la această nouă etapă nu a fost dificilă, deoarece decizia de a se retrage a fost una profund gândită și planificată cu mult timp înainte de ultimul său sezon. Această pregătire mentală i-a permis să gestioneze schimbarea cu ușurință.

Retrospectiv, García a reflectat asupra carierei sale lungi și pline de succes, menționând că nu a visat niciodată să devină fotbalist, ci pur și simplu a parcurs etapele, muncind constant pentru a se perfecționa. Victoria în Copa del Rey cu Athletic Bilbao a reprezentat un moment de mare bucurie, nu doar pentru el, ci și pentru miile de suporteri care au suferit alături de echipă în nenumărate finale pierdute.

De asemenea, Raúl García și-a exprimat profunda gratitudine față de Diego Simeone, antrenorul lui Atlético Madrid, care i-a oferit un sprijin esențial într-o perioadă dificilă a carierei sale. El a admirat abordarea și mentalitatea competitivă a lui Simeone, considerând că antrenorul a realizat ceva excepțional într-o lume a fotbalului lipsită de răbdare.

Cunoscut pentru caracterul său "războinic" pe teren, García a explicat că această imagine a fost doar o parte a jocului său, iar succesul său s-a datorat și unei munci asidue. El a învățat să folosească criticile suporterilor adverși ca o sursă de motivație suplimentară.

În prezent, Raúl García nu intenționează să urmeze o carieră de antrenor, dorind să petreacă mai mult timp cu familia în weekenduri. Totuși, el nu exclude această posibilitate pe termen lung, deoarece fotbalul rămâne o pasiune. În schimb, se dedică acum echitației, o evadare din rutina fotbalistică, oferindu-i un amestec de adrenalină și libertate.