Spania se confruntă cu o problemă de corupție a cărei amploare este dificil de cuantificat, dar ale cărei consecințe sunt vizibile și costisitoare pentru întreaga societate. Deși creșterea numărului de cazuri poate indica o acțiune mai serioasă din partea justiției, indicatorii internaționali relevă o deteriorare inexorabilă a poziției Spaniei în lupta împotriva acestei plagi.

Scandalurile recente, care implică politicieni din diverse administrații și partide ce iau decizii în favoarea unor apropiați, nu sunt excepții, ci o confirmare a unei tendințe negative persistente. Această situație are un preț ridicat: o mare parte din diferențele de bunăstare și creștere economică între țările europene poate fi explicată printr-o singură variabilă – nivelul corupției.

Percepția asupra corupției este un barometru alarmant. Potrivit unui sondaj Ipsos, 86% dintre companiile spaniole (față de 63% la nivel european) consideră că fenomenul corupției este larg răspândit în țară. Spania și-a mărit distanța față de Uniunea Europeană atât în ceea ce privește calitatea instituțiilor, cât și a reglementărilor, sugerând nu doar o percepție crescută a corupției, ci și o instabilitate mai mare, care afectează investițiile.

Corupția descurajează antreprenoriatul. Având în vedere manipularea contractelor publice și a reglementărilor observată în ultimele luni, tinerii antreprenori ar putea fi reticenți în a înființa companii și a participa la licitații publice corecte. De ce să depui eforturi pentru a dezvolta o soluție tehnologică, când câștigarea unui contract pare mai ușoară printr-o „cafea” cu persoana potrivită?

La aceste costuri se adaugă și prețul măsurilor anticorupție. Pentru companiile care doresc să contracteze cu administrația, aceasta se traduce prin proceduri suplimentare. Cultura integrității poate deveni astfel un coșmar dublu: un calvar birocratic pentru contractanții bine intenționați și o oportunitate pentru cei cu intenții malicioase.