Hamas lansează rachete asupra Israelului ca răspuns la reluarea bombardamentelor

Hamas a lansat joi mai multe rachete asupra Israelului – fără a cauza daune personale sau materiale – în ceea ce reprezintă primul său răspuns la ruperea armistițiului de către guvernul israelian marți, când a reluat bombardamentele asupra Gaza după aproape două luni de relativă liniște. De atunci, bombele israeliene au curmat viața a peste o jumătate de mie de oameni, peste 80 doar în ultimele ore. Atacul de joi este "un contraatac" în "autoapărare", a susținut în scris un înalt comandant al Hamas ca răspuns la întrebările Джерело новини. Lansarea proiectilelor din Fâșie nu a provocat daune în Israel. Dar face parte dintr-o nouă escaladare care direcționează războiul spre violența dezlănțuită în lunile trecute – numărul de morți în Gaza din octombrie 2023 se apropie deja de 50.000, majoritatea femei și copii – și care dăduse o oarecare ușurare în timpul celor opt săptămâni de încetare a focului. În același timp, îndepărtează posibilitatea ca, cu ajutorul țărilor mediatoare, să se avanseze din nou spre o încetare a focului din ce în ce mai îndepărtată, deși oficial nu s-au considerat rupte negocierile.

Brigăzile Ezedín al Qasam (brațul armat al Hamas) au atacat Tel Aviv, principalul oraș israelian, cu "o ploaie de rachete ca răspuns la masacrele sioniste împotriva civililor", după cum arată grupul într-un comunicat. Armata israeliană a informat că, din cele trei lansări efectuate din sudul Fâșiei, a reușit să intercepteze una, în timp ce celelalte două au căzut în zone deschise.

Alarmele privind posibilele impacturi au sunat din nou în jurul Tel Aviv-ului, cerând populației să se pună la adăpost. Pe rețelele sociale au fost arătate imagini cu unele resturi ale rachetelor model M90 pe care Brigăzile Ezedín al Qasam afirmă că le-au folosit lângă zone locuite, ca în Rishon Lezion, la periferia Tel Aviv-ului.

Cu puțin timp înainte de atacul Hamas, trupele de ocupație israeliene au anunțat că se redistribuie în zonele din care se retrăseseră. Astfel, și-au extins ofensiva cu infanterie, tancuri și blindate în nordul Fâșiei, conform imaginilor care sosesc de acolo, unde autoritățile statului evreu interzic accesul jurnaliștilor. Armata a confirmat că, cu colaborarea serviciilor secrete, a întreprins o nouă operațiune terestră asupra nordului enclavei, în zona localității Beit Lahia. Obiectivul, conform unui comunicat militar, sunt platformele de lansare de rachete antitanc ale Hamas.

În paralel, militarii mențin atacurile asupra altor zone din Gaza într-o încercare, așa cum recunoaște prim-ministrul, Beniamin Netanyahu, de a forța grupul islamist să-i elibereze pe ostaticii care mai sunt în Fâșie. Majoritatea celor peste 80 de gazani morți în ultimele ore au pierit din cauza bombardamentelor efectuate asupra a ceea ce Israelul consideră infrastructură "teroristă".

Printre victimele mortale ale ofensivei israeliene din această săptămână se numără cinci angajați ai agenției ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA, acronimul său în engleză), după cum a informat șeful său, Philippe Lazzarini. Asta ridică la 284 numărul morților din această instituție, principalul sprijin umanitar al gazanilor, în timpul actualului război.

Guvernele Qatarului și Egiptului, două dintre țările intermediare împreună cu Statele Unite, încearcă să păstreze calea diplomatică și să recupereze drumul spre încetarea focului pe care Israelul l-a aruncat în aer reluând bombardamentele asupra Gaza din ordinul lui Netanyahu. Prim-ministrul și șeful diplomației qatareze, Mohamed al Thani, a discutat la telefon cu ministrul de Externe egiptean, Badr Abdelatty, pentru a încerca să găsească modalități care să permită întoarcerea Israelului și Hamas la acordul în trei faze pe care ambele părți l-au acceptat în ianuarie și cu care se pretindea a se pune capăt conflictului, conform unui comunicat al autorităților din Qatar.

Ambele țări insistă, de asemenea, să impulsioneze calea reconstrucției pentru Gaza în valoare de aproximativ 53 de miliarde de dolari (aproximativ 49 de miliarde de euro) schițată de țările arabe și care, spre deosebire de ceea ce propun Washington și statul evreu, nu prevede deportarea palestinienilor din Fâșie. Comunicatul nu face referire la a treia țară facilitatoare, Statele Unite, principalul aliat al Israelului, pe care Hamas o acuză că este complice la ruperea armistițiului după ce a fost avizată și și-a dat acordul pentru bombardamentele din această săptămână.

Principalul forum care reunește familiile ostaticilor israelieni pe care Hamas îi reține în Gaza și-a exprimat joi furia și indignarea. Se simt ignorate de Netanyahu, căruia îi cer de săptămâni o întâlnire și a cărui decizie de a relua războiul de înaltă intensitate consideră că este incompatibilă cu eliberarea convenită a captivilor. Dar prim-ministrul nu a spus "nici un cuvânt", conform unui comunicat al acelui forum publicat de mass-media israeliană. În Fâșie mai rămân 59 de ostatici, dintre care mai mult de jumătate au fost deja dați ca morți.

Împrejurimile reședinței prim-ministrului din Ierusalim au fost din nou joi scena unor tulburări: agenții de poliție au încercat să împiedice marșurile de protest care cer încetarea războiului, ieșirea de la putere a coaliției ultradrepte pe care o conduce guvernul și întoarcerea convenită a ostaticilor.

Unul dintre pilonii planului de încetare a focului a fost tocmai eliberarea ostaticilor care rămân în enclava palestiniană de când au fost răpiți pe 7 octombrie 2023, când a început războiul cu masacrul condus de Hamas în care au fost ucise aproximativ 1.200 de persoane pe teritoriul israelian. De fapt, în timpul primei dintre aceste trei faze, în ianuarie și februarie, au avut loc mai multe schimburi de captivi cu prizonieri palestinieni care au fost întrerupte când Netanyahu a decis să blocheze trecerea la a doua fază, care ar fi trebuit să înceapă în prima săptămână a lunii martie. În acel moment era prevăzut ca, pe lângă întoarcerea tuturor celor răpiți, să ajungă și sfârșitul conflictului, lucru pe care partenerii coaliției guvernamentale nu l-au acceptat niciodată. Aceștia i-au cerut lui Netanyahu să reia bombardamentele dacă vrea să rămână în funcția de prim-ministru, așa cum a făcut în cele din urmă.