Miniștrii Științei din 10 țări europene, inclusiv Spania, solicită Europei să aloce fonduri și eforturi pentru a atrage cercetătorii care doresc să părăsească Statele Unite din cauza obstacolelor impuse de administrația Donald Trump în domeniul cercetării.

Scrisoarea, la care a avut acces publicația Джерело новини, reprezintă un exercițiu de echilibristică politică. Documentul denunță o serie de probleme cu care se confruntă comunitatea științifică și medicală din Statele Unite, dar fără a menționa explicit numele țării sau al președintelui Trump.

"Uniunea Europeană trebuie să facă un gest major de solidaritate și să atragă valul de talente strălucite din străinătate, care ar putea fi afectate de interferențe în cercetare și de reduceri arbitrare și drastice ale finanțării", se explică în scrisoare, adresată comisarului european pentru Cercetare și Inovare, bulgăroaica Ekaterina Zaharieva. Scrisoarea a fost trimisă ieri la inițiativa Franței, fiind semnată de ministrul francez al Cercetării, Philippe Baptiste, și de alți nouă miniștri de resort. Pe lângă Diana Morant, ministrul spaniol al Științei, Inovării și Universităților, scrisoarea este susținută de omologii săi din Germania, Austria, Finlanda, Republica Cehă, Slovacia, Letonia, Slovenia și Grecia, conform unor surse din Ministerul Spaniol al Științei.

Documentul subliniază "urgența asigurării unor fonduri specifice" pentru atragerea cercetătorilor, precum și a unui "cadru de imigrare dedicat" care să faciliteze integrarea acestora în țările de destinație. Scrisoarea se referă în principal la instrumente deja existente, cum ar fi granturile Consiliului European pentru Cercetare (ERC) sau acțiunile Marie Skłodowska-Curie. "Consolidarea parteneriatelor cu alte națiuni științifice de top ar trebui, de asemenea, să fie un obiectiv comun". Cele 10 țări solicită organizarea unui summit "la nivel înalt", specific și "urgent", pentru a coordona acest efort la nivel european, atât în sectorul public, cât și în cel privat, se arată în scrisoare, al cărei conținut parțial a fost dezvăluit de Politico.

Această ofensivă europeană pentru atragerea de "creiere" vine pe fondul reducerilor bugetare și al incertitudinii pe care administrația Donald Trump le-a impus cercetării publice din SUA în domenii foarte diverse. În doar 60 de zile, noul președinte a provocat una dintre cele mai profunde crize pe care comunitatea științifică americană le-a trăit în ultimele decenii. A concediat mii de angajați publici, a înghețat finanțarea a mii de proiecte științifice, a atacat frontal politicile de incluziune și a anulat proiecte de cercetare care nu se potrivesc cu ideologia sa, de exemplu, studii despre motivele pentru care unii americani decid să nu se vaccineze. În plus, există o incertitudine enormă cu privire la anularea unor proiecte științifice majore, de la explorarea spațială la dezvoltarea de noi vaccinuri cu ARN mesager.

Mobilizări

După câteva săptămâni de paralizie, comunitatea științifică din SUA a început să iasă în stradă pentru a protesta împotriva măsurilor lui Trump. Scrisoarea trimisă de miniștrii europeni face referire la aceste mobilizări. "Libertatea cercetării științifice și libertatea academică sunt un semn distinctiv al identității europene", subliniază aceștia. "Ambele necesită libertatea de exprimare, libertatea de mișcare și posibilitatea ca cercetătorii să-și definească subiectele de studiu, să-și dezvolte ipotezele de lucru și să-și aleagă partenerii științifici în mod autonom și informat", scriu ei. "Recenta mobilizare a comunităților științifice este un exemplu clar al angajamentului cercetătorilor europeni față de aceste principii universale și al determinării lor de a le apăra și de a le păstra la nivel global", adaugă aceștia.

Ministrul francez a fost deosebit de vehement în această privință. Philippe a denunțat faptul că Statele Unite au refuzat intrarea unui cercetător de la Consiliul Național de Cercetare din Franța, presupus din cauza mesajelor critice la adresa administrației Trump găsite pe telefonul său mobil. Ministrul a lansat un apel public către cercetătorii din Statele Unite să vină să lucreze în Franța.

Și Spania aspiră să profite de oportunitatea de a atrage cercetători emigranți. Ministerul Științei dorește să ofere vizibilitate programelor existente, precum programul "Atrae", creat în 2023 și căruia i s-au alocat 30 de milioane de euro în apelul din 2024. Printre solicitanții acestor granturi se numără europeni care lucrau în Statele Unite și care decid să se întoarcă, precum astrofiziciana Noemí Pinilla, care lucra la Institutul Spațial al Universității Centrale din Florida (SUA) și care acum s-a mutat la Universitatea din Oviedo. Există, de asemenea, cercetători americani care decid să se stabilească în Europa, precum hidrologul Audrey Sawyer, care se alătură Universității Politehnice din Catalonia pentru a investiga poluanții din râuri, cu o finanțare de aproape un milion de euro.

Aceste transferuri au avut loc înainte de venirea lui Donald Trump la putere, dar este posibil ca numărul cercetătorilor care solicită acest tip de ajutor din Statele Unite să crească în acest an. "Fără îndoială, aceasta este o bună oportunitate de a atrage talente emigrate", explică surse din Ministerul Științei. Marea întrebare este dacă Europa în general și Spania în special vor putea atrage cercetători de top, în ciuda faptului că Europa investește în știință și inovare mai puțin de jumătate din suma investită de Statele Unite și că salariile cercetătorilor pot fi substanțial mai mici.