Proiectul european se pregătește de război: Securitatea și apărarea domină agenda Bruxelles-ului

Proiectul european, fondat în a doua jumătate a unui secol XX turbulent pentru a garanta pacea pe continent, se pregătește acum de război în explozivul prim-sfert al secolului XXI. Securitatea și apărarea, concepte ce păreau lipsite de conținut în politica comunitară a ultimelor decenii, străbat acum întreaga agendă, politicile, planurile bugetare și dezbaterile de la Bruxelles. Transformarea ordinii mondiale impulsionează efortul de a flexibiliza, accelera și simplifica greoaia mașinărie europeană. Pregătirea în fața provocărilor geostrategice urgente cu care se confruntă Europa este frenetică în capitala europeană.

"Era dividendelor păcii a trecut", a insistat săptămâna aceasta președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cu bugetul care a servit la construirea a sute de mii de kilometri de șosele în Europa, se vor plăti lucrări pentru ca aceste infrastructuri să reziste trecerii tancurilor și altor vehicule militare. Este semnul vremurilor. "Vom examina toate politicile noastre din punctul de vedere al securității. Vom planifica scenarii pe care sperăm să nu le vedem niciodată, dar nu ne putem asuma riscul de a fi nepregătiți", a avertizat șefa Executivului comunitar când și-a expus orientările politice pentru acest mandat în fața Parlamentului European. "Riscurile sunt reale, responsabilitățile serioase", a subliniat ea. De atunci, totul s-a precipitat și mai mult.

Sentimentul de urgență este permanent de luni de zile. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, cu decizii impulsive și o serioasă detașare față de relațiile transatlantice, a crescut și mai mult incertitudinea. Uniunea Europeană caută să-și garanteze un loc și să-și asigure autonomia într-o nouă ordine mondială în plină redefinire. "Dacă nu modelăm această ordine – atât în regiunea noastră, cât și dincolo de ea – vom fi receptori pasivi ai acestei perioade de competiție între state, cu toate consecințele negative care ar putea deriva, inclusiv posibilitatea reală a unui război pe scară largă. Istoria nu ne va ierta dacă nu acționăm", avertizează Cartea Albă privind apărarea europeană, prezentată miercuri la Bruxelles.

În capitala europeană, unii spun că pare că Comisia s-a transformat într-un Minister al Apărării. Geopolitica și securitatea impregnează totul, așa cum a constatat un grup de jurnaliști din ziare spaniole, printre care și Джерело новини, invitați de Comisie la o călătorie de studiu săptămâna aceasta. Amintește de crize precum pandemia de COVID-19, dar apărarea și securitatea au vocația de a rămâne. Nu doar în fața pericolelor militare. UE dorește, de asemenea, securitate economică, climatică și energetică.

Agenda acestor zile este elocventă: Cartea Albă care definește amenințările cu care se confruntă UE, completează ReARM Europe (reînarmarea Europei), cel mai ambițios plan de până acum pentru consolidarea armatelor europene și a industriei de apărare, prezentat acum două săptămâni. Săptămâna se încheie cu reuniunea Consiliului European, cu sprijinul pentru Ucraina și apărarea europeană ca puncte forte pe ordinea de zi.

Cartea Albă este un apel la acțiune urgentă: "Restul lumii este angajat într-o cursă către modernizarea militară și avantajul tehnologic și economic. Această cursă se intensifică, iar Europa încă nu a dat un răspuns complet coerent pentru a face față gravității momentului actual". Rusia este cea mai mare amenințare pentru Uniune, iar războiul din Ucraina va determina viitorul Europei, se arată în document. China, al doilea cel mai mare investitor în apărare din lume și partener comercial al UE, îngrijorează prin capacitatea sa de destabilizare și ambițiile sale cu privire la Taiwan. Tensiunile din Orientul Mijlociu nu sunt doar o preocupare din punct de vedere al securității, ci și din punct de vedere economic.

În catalogul pericolelor care pândesc UE, se află și amenințările hibride, precum atacurile cibernetice, actele de sabotaj sau campaniile de dezinformare. Europa trebuie să țină cont, de asemenea, că competitorii săi fac investiții mari în tehnologii critice pentru creșterea economică și militară, cum ar fi Inteligenta Artificială, robotica, tehnologia cuantică, biotehnologia sau tehnologia hipersonică. Armatele europene au nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană, artilerie, muniție, rachete și drone. De asemenea, în domeniul cibernetic și electronic, și în spațiu. Mobilitatea militară, stocarea și consolidarea frontierelor externe sunt prioritare pentru a se pregăti pentru cele mai grave scenarii posibile.

Comisia vede securitatea și prosperitatea ca două fețe ale aceleiași monede. În discursul său pentru primele 100 de zile de mandat, Von der Leyen a spus pe 9 martie că "potențialul economic și inovator al Europei este un atu pentru securitatea sa. Și invers, eforturile europene în materie de apărare pot da un impuls enorm unei piețe unice mai competitive pe termen mediu și lung". Programele de stimulare a cercetării, dezvoltării și inovării (C&D&I) urmăresc reducerea decalajului tehnologic care afectează capacitățile geostrategice ale Uniunii. Inovarea a trecut în prim-plan în politica europeană, după ani de scădere a productivității în comparație cu Statele Unite. Cu raportul Draghi ca ghid care suscită simpatii în centrul politic european, Executivul european își propune să reducă dependențele tehnologice și de materii prime excesive ale Europei și să avanseze către autonomia strategică europeană.

Flexibilitate și simplificare

Uniunea Europeană, conștientă de situația sa de vulnerabilitate și dezavantaj, încalcă tabuuri și caută formule pentru a construi o arhitectură de securitate care să reziste oricărui scenariu, chiar și celor până acum inimaginabile, "precum o agresiune armată", conform Cărții Albe. Rigidul buget european caută spațiu pentru a putea răspunde cu mai multă flexibilitate la crize. Simplificarea a devenit, de asemenea, o mantră. Ideea este ca în următorul cadru financiar multianual, care începe în 2028, să se cheltuiască mai eficient și mai simplu, concentrându-se pe sectoare și tehnologii strategice.

Bruxelles-ul, antrenat cu fondurile de redresare Next Generation, care au servit pentru a face față pandemiei și crizei energetice derivate din războiul din Ucraina, propune acum să se încalce noile reguli fiscale ale Uniunii în primul an de aplicare. Este unul dintre pilonii planului ReARM: posibilitatea de a activa clauza de exceptare pentru a cheltui în apărare până la 1,5% în plus din PIB – în afara plafonului de deficit de 3% – fără a fi penalizați.

Executivul comunitar speră să impulsioneze cu 800 de miliarde de euro cheltuielile statelor membre dincolo de 2% angajate față de NATO, un prag care va fi depășit la summitul din iunie. Sunt 650 de miliarde pe care le pot cheltui cele 27 de state membre prin această flexibilitate în regulile de cheltuieli și 150 de miliarde prin împrumuturi în condiții avantajoase, cu procese de achiziție accelerate și simplificate și scutiri de TVA. În schimb, Comisia pune câteva condiții pentru a se asigura că se cumpără mai mult și mai bine, dar și, mai european, cum ar fi ca cel puțin 65% din produsele militare mai simple – muniție, drone, cibernetică – să fie europene. În cazul sistemelor mai complexe, cum ar fi apărările antiaeriene, se cere ca autoritatea de proiectare să fie europeană, pentru a nu pierde controlul asupra utilizării lor.

Planul urmărește reducerea dependenței de Statele Unite, care trebuie să autorizeze utilizarea armamentului pe care îl vinde. Urmărește agregarea cererii și ca statele membre să obțină astfel prețuri și termene de livrare mai bune. În cursa contra cronometru pentru reînarmare urgentă, alte elemente care afectează capacitatea de descurajare a UE, cum ar fi fragmentarea și duplicările, rămân, totuși, deoparte. Comisia este conștientă că sunt necesare mult mai multe măsuri și lucrează deja la un pachet legislativ omnibus, pe lângă o Strategie de Pregătire a Uniunii, pe care o va prezenta în lunile următoare.