Protestele și Poziția Guvernului Israelian

Protestele a mii de oameni în stradă, care cer, printre altele, întoarcerea ostaticilor printr-un acord, nu par să influențeze deloc poziția Guvernului Israelian, care favorizează calea războiului în Gaza. Ghidat de ordinele prim-ministrului Benjamin Netanyahu, la rândul său presat de aripa ultranaționalistă a cabinetului, armata avansează tot mai mult în noua escaladare militară asupra Fâșiei. Vineri, ministrul Apărării, Israel Katz, a adus o nouă întorsătură în strategie, ignorând eforturile mediatorilor din Qatar și Egipt: cu cât Hamas întârzie eliberarea ostaticilor, cu atât Israelul va ocupa și anexa mai mult teritoriu din Gaza. Ministrul a adăugat că, drept măsură de presiune, vor intensifica atacurile terestre, maritime și aeriene; vor strămuta forțat și mai mulți locuitori și, dacă este necesar, vor aplica planul președintelui american Donald Trump de a goli enclava și de a o preda Washingtonului.

Reacția Hamas

Gruparea islamistă, pe de altă parte, consideră că această nouă operațiune militară urmărește "răzbunarea", nu "negocierea", și că sporește pericolul unui conflict regional, potrivit liderului mișcării în străinătate, Khaled Meshal, care a abordat conflictul într-un forum online joi. Hamas insistă – o face zilnic – că rămâne angajată în foaia de parcurs a încetării focului convenită în ianuarie, de la care prim-ministrul israelian s-a îndepărtat cu săptămâni în urmă și, în special, de când a reluat bombardamentele asupra Fâșiei Gaza marțea trecută, unde numărul morților depășește deja o jumătate de mie în această nouă ofensivă. În singurul său răspuns armat la aceste atacuri, gruparea islamistă a lansat joi trei rachete spre teritoriul israelian, care nu au provocat victime sau pagube materiale.

Negocieri în Impas și Acuzații Reciproce

Vineri, printr-un comunicat (în arabă, ebraică și engleză), Hamas a negat informațiile publicate de ziarul israelian Yediot Ahronot, care a relatat despre presupusul sfârșit al negocierilor, mediate de Qatar, Egipt și SUA, confirmând în același timp că "rămâne angajată în mod responsabil și serios" în acest proces. De asemenea, adaugă că continuă să discute propunerea trimisului american, Steve Witkoff – cu condiția ca aceasta să ducă la a doua fază a încetării focului, adaugă – și "toate celelalte idei pentru a obține eliberarea prizonierilor [referindu-se la ostatici], sfârșitul războiului și retragerea trupelor israeliene din Gaza".

Această a doua etapă, pe care Israelul nu a dorit să o înceapă, prevedea sfârșitul războiului și retragerea definitivă a armatei. Dar, "ocupația urmărește, prin acest plan, să șantajeze mișcarea Hamas, recuperând prizonierii [ostaticii] din prima fază a acordului, fără a intra în drepturile celei de-a doua faze de calm durabil și retragerea completă a ocupației", consideră Khaled Meshal, conform declarațiilor sale de joi, preluate de Hamas. Oficialul de rang înalt subliniază că "prin reluarea războiului și oprirea negocierilor", Israelul urmărește "să se răzbune pentru ceea ce s-a întâmplat pe 7 octombrie [2023, când a început războiul cu atacul Hamas], și nu doar să exercite presiuni de negociere pentru a obține noi rezultate în legătură cu schimbul de prizonieri".

Katz, totuși, a transmis un mesaj ferm: "Dacă Hamas continuă să refuze eliberarea ostaticilor, am dat instrucțiuni Forțelor de Apărare Israeliene [IDF] să cucerească mai mult teritoriu în timp ce evacuează populația și să extindă zonele de securitate din jurul Fâșiei Gaza pentru a proteja comunitățile israeliene și soldații, prin menținerea permanentă a teritoriului de către Israel. Cu cât Hamas insistă mai mult în refuzul său, cu atât va pierde mai mult teritoriu, care va fi anexat de Israel". Anunțul de vineri pare să contrazică, totuși, declarațiile ministrului de cu o zi înainte, când a asigurat că intensificarea presiunii militare "afectează poziția Hamas".

Ministrul nu a oferit detalii despre intensificarea desfășurării militare, care se adaugă blocadei impuse de la începutul lunii martie asupra intrării ajutorului umanitar în Fâșie, unde guvernul israelian împiedică accesul jurnaliștilor. Chiar vineri, Crucea Roșie a informat că lipsa combustibilului permite funcționarea a doar 23 din cele 53 de ambulanțe disponibile în Fâșie. La rândul său, agenția ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA) avertizează că făina disponibilă pentru prepararea pâinii, un aliment esențial în condiții de penurie, s-ar putea termina în mai puțin de o săptămână.

Israelul s-a angajat în cel mai lung război din istoria sa, iar remobilizarea a zeci de mii de rezerviști, mulți dintre ei transferați în ultimele săptămâni din Gaza în Cisiordania, nu este o măsură care să primească aplauze generale. De fapt, protestatarii care ies zilnic în străzile Ierusalimului, în special în jurul reședinței prim-ministrului, nu numai că deplâng punerea în pericol a vieții ostaticilor, ci și a militarilor israelieni și chiar a palestinienilor nevinovați.

Până în prezent, doar 8 din cei aproape 200 de ostatici care s-au întors în Israel, vii sau morți, au făcut-o datorită operațiunilor de salvare ale armatei. În prezent, mai sunt 59 de ostatici, dintre care peste jumătate au fost declarați morți. Ei reprezintă principalul atu de negociere al Hamas, care a înregistrat videoclipuri de propagandă pentru a-l presa pe Netanyahu. Într-unul dintre ele, publicat acum trei săptămâni, îi arată pe cei doi frați Horn luându-și rămas bun într-o ceremonie dureroasă cu câteva momente înainte ca unul dintre ei, Iair, să fie eliberat, iar celălalt, Eitan, să rămână cu răpitorii săi. Eitan este unul dintre cei 59 de ostatici aflați în mâinile milițiilor din Fâșie.