Învățarea limbii basce (euskera)

Când profesoara din Sevilla, María Echevarrieta, a cărei familie paternă este bască, a început să studieze limba bască (euskera), știa doar culorile, numerele și câteva cântece învățate la petrecerile din copilărie, în timpul verilor petrecute în Urdaibai (Bizkaia). O altă seviliană, jurnalista Reyes Prados, care a fost pentru o perioadă prezentatoare la ETB (Televiziunea Bască), povestește pentru Джерело новини că atunci când a început să studieze, „nu știa nici măcar ce înseamnă agur (la revedere)”. Astfel, aproape de la zero, ambele au reușit să învețe o limbă considerată dificilă, pe care în prezent încearcă să o învețe aproximativ 45.000 de persoane din întreaga lume, conform datelor furnizate de Guvernul Basc.

Mai multe informații: Dragoni cantabrici, elfi travestiți și zeițe care vorbesc euskera: mitologia spaniolă se reinventează.

Cazul profesoarei din Sevilla a atras atenția pe TikTok, unde acum câteva săptămâni a devenit viral un videoclip în care ea însăși își povestea „rețeta” de rutine și timp investit pentru a atinge în cinci ani nivelul C1, necesar pentru a preda în Țara Bascilor în școlile publice și concertate (private subvenționate). Drumul ei spre învățarea limbii a început în septembrie 2019 și s-a încheiat în iunie 2024.

@mariaeche29
Nire lorpenik handiena (hurrengo istorioa euskeraz )
#8apellidosvascos
♬ sonido original - MARÍA ECHE

Așa cum povestește María într-un interviu telefonic, în acești cinci ani de învățare a avut joburi part-time, supliniri în școli, a urmat o facultate de psihologie la distanță și chiar a avut o ședere în Dublin. A fost dificil să combine totul cu cele patru zile de curs pe săptămână și până la două ore și jumătate pe zi, cerute uneori de euskaltegi (centru de învățare a limbii basce). Dacă au fost momente când a trebuit să renunțe „pentru că viața nu-mi permitea”, a continuat să depună eforturi pe cont propriu: „Ascultam muzică în euskera, podcasturi, mă uitam la televizor în euskera…”, totul pentru a nu pierde firul unei limbi pe care, explică ea, nu o învață doar pentru a lucra în Țara Bascilor: „Acum știu că viața mea va fi în Gernika și, dacă voi avea copii într-o zi, vreau să vorbesc cu ei în euskera, să îi ajut la teme în euskera”. Ca o curiozitate, o vorbește fără accent andaluz: „Mi se schimbă până și vocea”, răspundea ea într-unul dintre comentariile la videoclipul ei viral.

Ce este nivelul C1 și la ce este necesar?

Nivelul de euskera pe care María l-a atins în acești cinci ani, C1 (precedat de A1, A2, B1 și B2), este, conform surselor Guvernului Basc consultate de Джерело новини, echivalent cu nivelul Advanced de engleză. În Țara Bascilor, unde există două limbi oficiale, euskera și spaniola, administrațiile publice se asigură că populația poate primi servicii în oricare dintre cele două limbi, stabilind cerințele minime de cunoaștere a limbii exigibile pentru a ocupa anumite posturi rezervate funcționarilor publici.

Cursurile pentru a ajunge la C1 se concentrează pe varietatea standard utilizată în administrație, educație și mass-media, cunoscută sub numele de euskera batua (basca unificată). În plus, în funcție de locul unde se află centrul de învățământ, se acordă de obicei atenție și varietății dialectale a zonei.

Ca și în cazul Maríei, această formare se poate realiza în euskaltegis sau în școli oficiale de limbi străine, unde metodologiile sunt diferite: „La euskaltegi, grupele sunt mai mici, iar acest lucru încurajează exprimarea orală. Cel puțin la al meu, începeam fiecare curs vorbind, povestind o întâmplare, o știre… În schimb, la școala oficială sunt mult mai mulți elevi și este mai complicat să vorbești. Dar școala este mult mai axată pe examen și este, de asemenea, mai accesibilă financiar”, detaliază Echevarrieta.

În timpul perioadei petrecute la ETB, unde prezenta o emisiune în spaniolă, jurnalistei Reyes Prados nu i s-a cerut niciodată să vorbească euskera. Ea asigură că singurul ei obiectiv în învățarea limbii basce a fost întotdeauna să poată comunica cu anturajul ei euskaldun (vorbitor de bască). Acum are nivelul C2, echivalat după ce și-a susținut teza de doctorat despre decalajul dialectal în televiziunea din Spania, atât în spaniolă, cât și în euskera, și predă cursuri de dicție și televiziune în ambele limbi la Universitatea din Țara Bascilor (UPV).

Prados, formată la euskaltegi, a petrecut chiar o perioadă locuind într-un baserri (gospodărie rurală bască) pe un munte din Gipuzkoa. Atunci, nevoia de a comunica cu gazda ei (deși aceasta vorbea și spaniolă) a făcut-o să se deschidă complet față de euskera. „Nu spun că euskera nu este dificilă, dar în Țara Bascilor, dacă vorbești spaniolă, vei fi înțeles, deci nu ai acea obligație creată; eu mi-am creat acea obligație la baserri”, afirmă ea.

Întrebată care sunt cele trei lucruri care au ajutat-o să se descurce în euskera, profesoara María Echevarrieta are propria formulă: „Imersiunea (scufundarea în cultura bască), adaptarea zilei și a timpului liber la euskera (urmărind conturi pe Instagram, podcasturi…) și pierderea rușinii. Așa cum mă încuraja mereu o profesoară: să sar în piscină și să vorbesc, chiar dacă nu o fac perfect”.