Când vine sezonul examenelor, studenţii îşi petrec ziua în biblioteci, cafenele şi, de asemenea, în camerele lor. „Am observat că eram mai stresat, îmi era foarte greu să fac lucrurile”, spune Ángel Zaragoza, un student de 19 ani care urmează anul al doilea la Farmacie la Universitatea Complutense din Madrid (UCM). Zaragoza tocmai a terminat de susţinut toate examenele. „Eu am supravieţuit cu cafea, tutun şi plâns”, glumeşte Cristina Acosta, o fată de 21 de ani care este cu doi ani mai mare decât el. Lucía Camaño, de 19 ani, simte, în schimb, că nu ajunge „să facă totul deodată”. Ceşti de cafea, energizante sau pastile concentrate de cofeină. Tinerii folosesc tot ce le stă la îndemână pentru a combate oboseala şi a se simţi treji.

Majoritatea tinerilor consultaţi neagă utilizarea altor tipuri de substanţe pentru a studia. Tatiana Ramírez, o studentă la design audio-vizual, spune că nu a folosit niciodată medicamente pentru concentrare, dar recunoaşte că unele prietene „au luat ceva pentru a trece EBAU”. Este ca un secret bine ştiut şi se repetă mereu acelaşi comentariu: „Eu nu, dar am prieteni care da”. Există două clase de substanţe stimulente care sunt folosite de obicei în mediul academic: metilfenidaţii şi amfetaminele.

Unele dintre aceste componente sunt incluse în medicaţia recomandată pentru pacienţii cu tulburare de deficit de atenţie cu hiperactivitate (ADHD), cea mai frecventă tulburare de neurodezvoltare din lume. Acest lucru face ca unii să interpreteze greşit impactul lor şi să creadă că i-ar putea ajuta şi pe ei. Un sondaj efectuat în rândul studenţilor universitari din Canada a dezvăluit că 20% declară c&abrave; au încercat droguri pentru a studia în 2014. În Australia, o cercetare din 2018 arată că studenţii universitari consumă stimulente farmaceutice pentru a-şi îmbunătăţi performanţa academică. Un alt studiu a detectat că medicamentul Ritalin, la persoanele fără ADHD, poate provoca modificări ale chimiei creierului asociate cu comportamente de risc şi tulburări de somn.

Ultimul Sondaj European de Sănătate (2020) arată că 6,83% din populaţia de 15 ani sau mai mult a consumat medicamente în ultimele două săptămâni fără reţetă medicală în Spania; dar nu există informaţii clare cu privire la câţi tineri se auto-medicamentează cu medicamente ― destinate altor tipuri de patologii ― pentru a-şi îmbunătăţi performanţa sau a gestiona stresul. Este obişnuit să găseşti termenul smart drugs (droguri inteligente, în română) în lumea digitală, dar acesta nu este corect. Pentru început, pentru că acest tip de substanţe nu există. Juan Carlos Leza, profesor de Farmacologie la Facultatea de Medicină a UCM, este categoric în acest aspect: „Medicamentele nu sunt inteligente. Este o terminologie care, cu siguranţă, nu este ştiinţifică şi nici nu este reală”, explică el.

Metilfenidatul (care primeşte şi numele de Concerta şi Atenza), precum şi modafinilul (sau Modiodal) şi lisdexamfetamina (cunoscută sub numele de Elvanse în ţară) sunt medicamente care, în realitate, stimulează sistemul nervos central şi nu „funcţiile cerebrale”. Lucía Hipólito, profesor la Departamentul de Farmacie al Universităţii din Valencia, subliniază că consumul, fie de medicamente, fie de alte substanţe, „nu este niciodată inofensiv pentru organism. Dacă o persoană a avut anterior anxietate sau vreo tulburare, consumul acestor substanţe poate creşte sau agrava simptomatologia”, subliniază ea. În ceea ce priveşte efectele pe termen lung, nimeni nu ştie cu certitudine.

Mai multe informaţii

Un studiu arată lipsa de cercetare în tratamentele pentru adulţii cu ADHD
Fiecare dintre aceste pastile are indicaţia sa terapeutică specifică şi este supusă unei prescripţii medicale restricţionate, după cum a confirmat pentru Джерело новини Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA, pentru acronimul său în engleză) prin e-mail. Acesta este cazul lui Ángel, un student de ESO de 19 ani într-un liceu pentru adulţi, care trebuie să ia Elvanse la indicaţia medicului ― deoarece suferă de ADHD ― ceea ce îl ajută la concentrare şi la reducerea impulsivităţii. „Capul meu este ca mai deschis (sic) şi nu-mi este foame”, spune el. El recunoaşte că, în unele ocazii, obişnuieşte să consume marijuana.

Unii tineri obişnuiesc să achiziţioneze aceste medicamente de la prieteni sau cunoştinţe. Alţii aleg să recurgă la internet, pe site-uri găzduite pe deep web sau internet profund, prin link-uri care funcţionează doar în TOR. Marcos, un tânăr de 20 de ani care urmează o diplomă medie în cariera de Sisteme Microinformatice şi Reţele, ocupă această platformă. El recunoaşte că Rivotril ― numele comercial pe care îl primeşte clonazepamul ― îl ajută să gestioneze anxietatea. Deşi nu i-a fost prescris de un medic, el îl cumpără de la o cunoştinţă, în apropierea cartierului madrilen Canillejas. De asemenea, achiziţionează Fentanil prin TOR.

Sondajul privind Alcoolul şi Drogurile în Spania avertizează că alcoolul, tutunul şi hipnosedativele (cu sau fără reţetă) au fost cele mai consumate de populaţia spaniolă între 15-64 de ani în ultimele 12 luni, urmate de canabis şi cocaină. „Ceea ce am cu reţetă este Lorazepam [un anxiolitic]”, asigură Marcos. Institutul Naţional de Statistică arată că 2,90% din populaţia din ţară a consumat relaxante, tranchilizante sau pastile de dormit fără prescripţie medicală.

Agenţia Spaniolă pentru Medicamente şi Produse Sanitare (AEMPS) a efectuat o fiscalizare pe site-uri online. Închiderea paginilor şi eliminarea anunţurilor frauduloase de pe platforme precum Amazon, AliExpress şi Meta face parte din activitatea sa, deoarece există un acord de colaborare. Cu toate acestea, paginile care aparţin deep web nu sunt de competenţa AEMPS deoarece „nu sunt găzduite în Spania”, după cum a declarat organismul pentru Джерело новини.

La începutul lunii decembrie trecut, AEMPS a raportat că existau probleme de aprovizionare care afectează medicamentele pentru tratamentul ADHD, în special, comprimatele cu eliberare prelungită cu metilfenidat. Agenţia a detectat o reducere a aprovizionării cu Concerta de 12,6% în timpul anului 2024. Într-un comunicat, organismul a subliniat că în acest an va creşte producţia medicamentului, cel puţin, de la laboratoarele titulare.

Efecte adverse multiple

Când se consumă medicamente fără indicaţie medicală, pacienţii se expun la efecte adverse, de la cefalee, insomnie, anorexie şi, de asemenea, aritmii. Inclusiv, acest lucru se poate întâmpla de la prima doză. „Se recomandă atât la copii, cât şi la adulţi să facă un examen cardiovascular. Primul lucru pe care îl spui unui pacient este să meargă la un cardiolog, să i se ia tensiunea arterială”, explică Juan Carlos Leza. Consecinţele sunt descrise în prospectul fiecărui medicament.

Printre efectele consumului de medicamente fără supraveghere medicală se numără toleranţa pe termen lung, avertizează Alessandro Massaro, doctor în Psihologie Clinică şi a Sănătăţii. „Trebuie să înţelegem cum funcţionează creierul”, subliniază el. Neuronul presinaptic este responsabil pentru trimiterea unui semnal chimic ― cunoscut sub numele de neurotransmiţător ― care este primit de un neuron postsinaptic. Când acest neurotransmiţător a fost deja utilizat, se recapturează.

„Imaginează-ţi că există fabrici interne în interiorul neuronului care sunt responsabile pentru reutilizarea transmiţătorului”, explică Massaro. Ceea ce fac acest tip de medicamente este să elibereze, cu un volum mai mare sau mai mic, substanţe precum dopamina, ceea ce produce un „efect euforic”. „Atunci, la o persoană care are acel deficit, modafinilul, de exemplu, o ajută să scoată dopamină. În cazul cuiva sănătos, ceea ce va face este să secrete o cantitate mai mare, pentru a inhiba apoi recaptarea sa”, spune el.

Problema apare atunci când există o cantitate mai mare de receptori, ceea ce, pe termen lung, produce toleranţă, adică persoana va avea nevoie de tot mai multe doze. Între neuroni există un „spaţiu sinaptic” în care va rămâne această substanţă. În acest aspect este de acord Guillermo Fouce, preşedintele Psihologilor fără Frontiere de 20 de ani. „Ceea ce se întâmplă este că creierul nostru se obişnuieşte să primească o serie de stimuli şi de întăriri”, subliniază el.

În experienţa sa coordonând un Centru de Tratament al Dependenţelor în Getafe, Fouce asigură că există situaţii mai mult decât trăsături de personalitate. „Noi vorbim despre situaţii de vulnerabilitate. Drogurile impulsionează într-un fel ceea ce persoana caută, dar odată ce se obţine, este din ce în ce mai greu să le laşi”, spune el.

Există un drog pentru fiecare persoană, potrivit lui Fouce. „Ca de exemplu cocaina, care îţi dă o energie care îţi permite să fii la petrecere de joi până sâmbătă”, adaugă el. Siguranţa medicamentelor, inclusiv evenimentele adverse raportate pentru orice utilizare neindicată, se monitorizează prin intermediul Rapoartelor Periodice de Actualizare a Siguranţei.

De exemplu, una dintre aceste proceduri a inclus evaluarea unui studiu de cinci ani de utilizare a dexamfetaminei. Utilizarea neindicată a fost foarte comună în majoritatea ţărilor, dar mai ales la pacienţii adulţi, arată EMA. „Informaţiile despre abuz, utilizarea abuzivă, supradozajul, devierea şi dependenţa de dexamfetamină erau rare şi adesea grupate cu alte amfetamine sau alţi stimulente”, susţine organismul.

Există alternative

Olga Monteagudo, de la Societatea Spaniolă de Medicină Preventivă, Sănătate Publică şi Management Sanitar, consideră că consumul acestor medicamente fără supraveghere este „medicalizarea vieţii unui student sau lucrător” pentru ca acesta să-şi poată îmbunătăţi performanţa. „Medicamentele sunt necesare atunci când există o boală şi trebuie abordată, dar dacă eşti o persoană sănătoasă, este un pic paradoxal”, susţine medicul specialist în Sănătate Publică.

Persoanele care caută o întărire au alternative mai inofensive. Se numesc nootrope, nu au nevoie de reţetă şi pot ajuta la îmbunătăţirea, de la performanţa fizică până la memorie. Printre acestea se numără cafeina (cea mai comună), ginsengul, ginkgo biloba sau omega-3. „A avea strategii de abordare şi rezilienţă în faţa rezultatelor negative. Ar fi important să nu ne fie frică de eşec şi să-l înţelegem ca pe o învăţare în plus”, susţine Lucía Hipólito.

De asemenea, obiceiuri precum a dormi bine, a face exerciţii fizice în mod regulat, a se alimenta sănătos sau chiar a medita sunt opţiuni care nu numai că pot ajuta la studiu, ci şi la calmarea stresului în perioadele de lucru, examene sau predări.