În Aragón, lucrurile se fac la scară mare sau deloc. Comunitatea aşteaptă o ploaie de milioane la fel de înaltă ca bazilica del Pilar, la fel de lungă ca râul Ebro sau la fel de insistentă ca vântul rece cierzo. Aşa sunt megaproyectele care au transformat această regiune în prima din Spania la capitolul atragere de investiţii în 2024, cu 40 de miliarde de euro angajate. O sumă care a ajuns la 44 de miliarde în primele luni ale acestui an, potrivit preşedintelui Guvernului aragonez, Jorge Azcón (PP), şi care reprezintă un moment istoric. Este suficient să comparăm aceste cifre (care vor fi cheltuite pe parcursul mai multor ani) cu întreaga bogăţie generată de autonomie: 46.673 milioane de euro în 2023, conform ultimelor date INE. "Aragón trăieşte un moment spectaculos pe care nu trebuie să-l irosim", consideră fostul preşedinte al guvernului regional, Javier Lambán (PSOE), care a netezit calea pentru multinaţionale.

Giganţi corporativi precum Amazon, Microsoft, Blackstone sau Stellantis intenţionează să facă din acest teritoriu, cu doar 1,3 milioane de locuitori, una dintre piesele lor cheie pentru economia viitorului: cea care vorbeşte despre centre de date monumentale pentru procesarea informaţiei digitale şi despre gigafabrici de baterii pentru alimentarea maşinilor electrice. În această misiune s-au concentrat şi alte companii naţionale precum Azora sau Box2bit. Iar altele plănuiesc mari uzine de hidrogen verde sau de reciclare a bateriilor pentru a potenţa decarbonizarea, cum ar fi fondul danez CIP sau companiile spaniole Alkeymia sau Refinasol.

Totul a început datorită energiei regenerabile, care a devenit motorul dezvoltării comunităţii după impulsul sectorului logistic (cu Inditex în frunte), într-un teritoriu unde agricultura şi creşterea animalelor (pe lângă fabrica de maşini Opel din Figueruelas şi industriile agroalimentară, de hârtie şi chimică) erau una dintre bazele economiei regionale. Numai în parcuri eoliene, regiunea avea în 2024 o putere instalată de 5.700 megawaţi, fiind a doua autonomie a ţării după producţie (17% din total), după Castilia şi León. Şi din 2019 este cea care creşte cel mai mult, potrivit lui Juan Virgilio Márquez, director general al Asociaţiei Întreprinderilor Eoliene. S-a multiplicat de 2,44 ori. Şi astăzi are proiecte în curs de autorizare pentru 7.714 Mw.

Energia regenerabilă este unul dintre factorii cei mai importanţi pentru care multinaţionalele au ales Aragón ca punct de destinaţie pentru megainvestiţiile lor europene. Acest lucru este confirmat de Microsoft şi Amazon Web Services (AWS). Este, de asemenea, motivul fundamental pentru care chinezii de la CATL debarcă în Spania alături de Stellantis. Toate au nevoie de cantităţi mari de energie pentru a-şi alimenta instalaţiile, iar industria energetică aragoneză reprezintă 8% din PIB, faţă de 4% la nivel naţional. Dar nu este singurul motiv. Abundenţa de terenuri disponibile, localizarea strategică a Zaragozei, între Madrid şi Barcelona şi cu bune conexiuni cu Europa şi, mai ales, agilizarea în procesarea marilor dezvoltări promovate de Guvernul aragonez prin declaraţiile de interes general sau DIGA sunt alte chei ale acestor mişcări. "Este un mit că investitorul se stabileşte într-un teritoriu datorită fiscalităţii reduse, acest lucru este irelevant în deciziile lor, fundamentală este agilitatea administrativă", susţine Lambán, care consideră că megaproyectele în curs vor fi un stimulent pentru economia regională odată finalizate.

Comunitatea autonomă aspiră să devină hub-ul european al centrelor de date, "Virginia spaniolă", în cuvintele lui Azcón, motiv pentru care acestea concentrează 37.000 din cele 44.000 de milioane de euro angajate. Cu toate acestea, contribuţia acestor proiecte la bogăţia regiunii şi la ocuparea forţei de muncă nu este la fel de mare ca cea a fabricii de baterii Stellantis, indică Santiago Martínez Morando, şeful analizei economice şi financiare la Ibercaja: "În orice caz, impactul nu va atinge cifrele anunţate (de companii). Investiţia, care va dura patru sau cinci ani, va fi destinat&abrave; în prima fază construcţiei, aşa cum s-a văzut deja cu energiile regenerabile, şi utilajelor, care în majoritate provin din străinătate şi nu reprezintă o contribuţie la PIB-ul Aragónului. Într-o a doua fază, când instalaţiile vor fi construite, se va produce o creştere durabilă". Analistul prevede că PIB-ul aragonez va creşte cu aproximativ 3% deja în acest an, cu 0,9 puncte peste estimarea iniţială şi odată contabilizat efectul provizoriu al investiţiilor. Generarea de locuri de muncă va trece de la 12.000 de posturi în 2024 la 15.000 în acest exerciţiu, adaugă el.

Efectul Amazon

În Villanueva de Gállego, o municipalitate cu 4.800 de locuitori la 16 kilometri de Zaragoza şi unul dintre nucleele celei mai mari reţele de centre de date din Europa pe care Amazon o construieşte cu o investiţie de 15.700 de milioane (cea mai mare angajată în Spania), majoritatea cetăţenilor consultaţi într-o după-amiază ploioasă de martie nu simt efectele gigantului tehnologic în viaţa de zi cu zi a localităţii lor. AWS este acolo din 2022 şi acum îşi extinde instalaţiile cu o lucrare gigantică, care nu este decât aperitivul a ceea ce va urma până în 2033. Cu toate acestea, apreciază deschiderea anul trecut a Universităţii San Jorge, care a dat viaţă satului şi a scumpit chiriile, aşa cum se prevede că se va întâmpla şi în alte locuri cu macroinvestiţiile.

Trebuie să mergi la o unitate, Bar Hotel Nuevo Norte, pentru a găsi un răspuns diferit: "Oferim peste 300 de mese zilnic datorită lucrărilor Amazon. Şi extindem hotelul de la 60 la 120 de camere", spun angajaţii săi. Unii vecini ai poligonului industrial unde multinaţionala îşi dublează centrul de date fără niciun logo sau semn care să identifice că uriaşele cutii care se aşază pe teren îi aparţin ("din motive de securitate", potrivit AWS) sunt deranjaţi de zgomote şi praf, dar apreciază şi faptul că a adus apă potabilă în această zonă industrială separată de centru. Staţia de tratare a apei va fi livrată în august, iar restul la începutul anului viitor, confirmă angajaţii constructorului.

Primarul din Villanueva a refuzat să participe la acest reportaj, iar noua preşedintă a PSOE în Aragón, Pilar Alegría, nu a răspuns solicitării Джерело новини de a-şi exprima opinia. Spre deosebire de José Luis Moreno, primar CHA al Primăriei Villamayor de Gállego, unde Microsoft intenţionează să construiască unul dintre cele patru centre de date aragoneze (cu 356 de hectare în total în această localitate, Zaragoza şi La Muela şi 9.300 de milioane de euro investiţie), Azora va construi un altul pentru o sumă iniţială de 1.100 de milioane care într-o a doua fază va ajunge la 2.000, iar Grupo Costa va dezvolta aşa-numitul Centru Logistic Agroalimentar al Văii Ebrului cu 469 de milioane. Deocamdată, există doar terenuri agricole. "Faptul că o companie precum Microsoft vine să se instaleze aici te pune pe hartă", asigură Moreno. Locurile de muncă pe care le va genera centrul său de date, spune el, nu vor fi la fel de importante ca cele ale proiectului Grupo Costa: aproximativ 3.200 de locuri de muncă faţă de cele 300 ale companiei tehnologice. În orice caz, "sunt oportunităţi de viitor pentru ca tinerii să rămână într-o municipalitate de 2.900 de locuitori". Ceva foarte apreciat într-o comunitate îmbătrânită.

Deşi recunoaşte că "una este ce spun companiile şi alta ce se materializează în final", primarul din Villamayor aşteaptă ca pe apă de ploaie "venituri importante din IBI, licenţe de deschidere, de instalare a afacerilor... Şi se vor face infrastructuri noi, cum ar fi şoseaua care leagă municipalitatea de autostradă, de care se ocupă deja Microsoft". Dezavantajul este, subliniază el, că, deoarece proiectele sunt procesate prin proiect de interes general (PIGA), nu plătesc impozitul pe construcţii (ICIO).

Pe cealaltă parte a drumului care merge de la Villamayor la Zaragoza, aproximativ 14 kilometri predominant de terenuri agricole şi aproape fără construcţii, nota dominantă a călătoriei prin comunitatea puţin populată, se ridică poligonul industrial Malpica, la periferia capitalei. Acolo, Inditex este protagonistul. Pe terenurile fostei Universităţi Muncii, multinaţionala spaniolă are în desfăşurare o armată de muncitori care se străduiesc să livreze anul acesta al cincilea centru logistic şi al doilea din Zaragoza, de peste 286.000 de metri pătraţi. Macarale, camioane, betoniere şi excavatoare lucrează intens la un megacomplex în care va investi 680 de milioane de euro şi cu care vorbeşte despre generarea a 1.500 de locuri de muncă.

O cifră pe care joint-venture-ul dintre Stellantis şi CATL prevede să o dubleze. În fabrica grupului auto din Figueruelas, de trei milioane de metri pătraţi care trebuie parcurşi cu maşina, au disponibili 800.000 de metri pentru a construi viitoarea fabrică de baterii. Un proiect de 4.100 de milioane de euro care va fi realizat în două faze şi care include o nouă substaţie electrică şi un alt parc de energie regenerabilă. "Producţia de baterii (care ar putea ajunge la un milion de unităţi când va fi la capacitate maximă) oferă siguranţă fabricii pentru viitor", indică purtătorii de cuvânt, conştienţi de necesitatea de a reduce preţurile vehiculelor electrice.

Subvenții

Ca majoritatea macrodezvoltărilor din Aragón, primesc subvenţii (în acest caz 190 de milioane din Perte pentru vehiculul electric) şi plănuiesc să obţină şi stimulente regionale. "În al doilea trimestru al acestui an vom începe lucrările şi este prevăzut ca gigafabrica să fie complet operaţională în 2028, deşi ar putea începe producţia în 2026", declară Raúl Sánchez, responsabilul proiectului Stellantis, confortabil cu "a avea Administraţia aproape, ceea ce ne oferă siguranţă că nu vor exista surprize". El speră ca fabrica să atragă furnizori de materiale chimice, componente de aluminiu şi electronice.

Unde se observă deja afluxul de noi companii în urma marilor dezvoltări Amazon este în Huesca, în Parcul Tehnologic Walqa. Cu 67 de companii instalate, Carlos Ortas, directorul său general, semnalează că "anunţul sosirii AWS în parcul nostru a generat mişcare în jur. S-au instalat 15 companii noi şi două companii au cumpărat terenuri, ceva ce nu se mai văzuse de zece ani. Observăm mai mult interes pentru Walqa. Amazon ne-a pus pe hartă şi în prezent avem 17 solicitări comerciale deschise", admite el.

Noul centru de date al companiei lui Jeff Bezos (vizavi de cel actual, în proces de extindere) va face ca parcul tehnologic să se multiplice de patru ori, indică Ortas. Deşi acest lucru nu a dus la o scumpire a preţurilor terenurilor, de 60 de euro pe metru pătrat pentru parcelele urbanizate, şi nici la o reducere pentru multinaţională, afirmă el.

Nici măcar în poligoanele industriale din Zaragoza, care concentrează mai mult de jumătate din populaţia Aragónului, nu se observă o creştere a preţurilor industriale, confirmă Alberto Larranzabal, director Industrial şi Logistic la consultantul CBRE. Şi asta deşi capitala a încheiat în 2024 un an istoric în contractarea spaţiilor logistice, cu o creştere de 46% faţă de exerciţiul precedent, dublu faţă de cea înregistrată la nivel naţional. Desigur, operaţiunea Inditex are mult de-a face cu asta, deoarece singură acaparează o treime. În Zaragoza, continuă acest profesionist, cererea de centre de date este foarte mare, dar în Platforma Logistică Plaza, unul dintre cele mai bune cinci poligoane din Europa, în opinia sa, nu mai există spaţiu şi se mută în principal în La Muela.

Terenul este exact ceea ce prisoseşte pe drumul de la capitală la Caspe, o municipalitate cu puţin peste 10.000 de locuitori traversată de râul Guadalope înainte de a ajunge la barajul Mequinenza. Pe terenul unde intenţionează Alkeymia (legată de proprietarii Capital Energy) să îşi instaleze uzina de hidrogen verde şi amoniac alimentată de două parcuri eoliene cu o investiţie de 700 de milioane, o turmă mare de oi paşte nepăsătoare la viitor. Firma a rezervat terenul (majoritar public, ca în aproape toate megadezvoltările). "Ne atrage mult să poziţionăm Caspe ca un oraş european sustenabil, un proiect care va aduce companii şi locuri de muncă", semnalează primarul Ana Jarque (PP). Oamenii din localitate sunt mulţumiţi, spune ea, dar în expectativă "pentru că de multe ori ni s-a spus că va veni ceva care în final nu a mai venit". Potrivit lui Lambán, care a lucrat în trecut la aterizarea Amazon, Costco sau Inditex în Aragón, "uneori cad unele proiecte, dar de obicei se întâmplă înainte să se ştie cine este investitorul din spate. Odată cunoscut, majoritatea merg înainte. Cu excepţia unor cazuri precum Intu Tata sau Becton Dickinson".

Alkeymia a obţinut conexiunea la reţeaua electrică (esenţială pentru toţi investitorii) şi Primăria s-a angajat la furnizarea de apă: "Nu vor fi probleme de aprovizionare", spune primarul. De asemenea, subvenţii, indică responsabilii săi. Primăria semnalează că acest plan a atras deja "trei companii în municipalitate pentru producţia de biogaz şi avem solicitări de la peste zece companii".

Consumul de apă

Şi ne lovim de apă, una dintre bătăile de cap pe care le aduc aceste dezvoltări din cauza consumului lor ridicat, mai ales în cazul centrelor de date, care trebuie răcite. Cheltuielile cu apa şi electricitatea au ridicat numeroase asociaţii de cetăţeni şi ecologişti în picioare de război împotriva fermelor de servere. Ecologiştii în Acţiune au alertat asupra consumurilor extrem de ridicate "neverificabile" prevăzute de aceste instalaţii, semnalează Luis García, activist al organizaţiei. În cazul AWS, care se ocupă să proclame că toate centrele sale aragoneze vor necesita 800.000 de metri cubi de apă pe an când vor fi finalizate, la fel ca şi consumul de energie, pe care îl cifrează la 10.500 gw/oră anuali (consumul actual al întregului Aragón este de 9.500), a solicitat deja autorităţilor o extindere cu 48% a disponibilităţii de apă faţă de cea estimată iniţial: de la un maxim de 36,4 la 53,9 milioane de litri anuali în fiecare dintre cele trei complexe ale sale din Villanueva, El Burgo de Ebro şi Huesca.

"Ne îngrijorează opacitatea centrelor de date. Este un sector care profită de simplificarea administrativă din Aragón şi de lipsa legislaţiei în Spania", spune García, care dă ca exemplu moratoriul pentru aceste instalaţii în Irlanda, după ce s-a constatat că consumul electric reprezenta 20% din toată energia ţării. Ecologiştii în Acţiune, împreună cu un grup numeros de organizaţii, au prezentat contestaţii la PIGA al AWS, singurul în curs de procesare, şi cer supraveghere din partea Parlamentului regional, deoarece este vorba de "o activitate extractivistă care nu aduce beneficii teritoriilor unde se stabileşte. Pentru investiţiile uriaşe cu care sunt promovate, generează foarte puţine locuri de muncă şi au un impact de mediu foarte puternic", susţine Mariano Pérez, membru al grupului de energii regenerabile şi centre de date creat de Ecologiştii în Acţiune.

Contestaţia cetăţenească faţă de aceste complexe tehnologice se adaugă protestelor împotriva multor parcuri eoliene şi fotovoltaice, "o cantitate enormă de infrastructuri care nu răspund nevoilor teritoriului, motiv pentru care ar trebui să existe un echilibru între beneficiu şi costul social şi ambiental pe care îl reprezintă", continuă Pérez.

De la Forestalia, cel mai mare dezvoltator de parcuri regenerabile din Aragón, cu 6 gigawaţi dezvoltaţi cu o investiţie de 6.000 de milioane de euro şi alţi atâţia în portofoliu, directorul său general, Carlos Reyero, crede că va exista o spargere a bulei în sector, deoarece "este materialmente imposibil ca toate proiectele în curs existente în regiune să fie de succes". Printre altele, pentru că reţeaua de conexiune uneori nu mai admite toată energia generată şi se iroseşte. Punctele de acces sunt limitate, spune Reyero, şi sunt exploatate la maximum posibil. Şi asta fără a lua în calcul megaproyectele de ferme de servere anunţate.

"Centrele de date consumă multă apă şi multă energie. Ar trebui analizat dacă este convenabil să se continue avansarea în dezvoltarea lor sau dacă au încetat să mai fie rentabile pentru comunitate. Trebuie să mergem spre diversificarea activităţilor", propune fostul preşedinte aragonez Javier Lambán, care subliniază că guvernul său a lăsat ceva în aşteptare după implementarea Amazon: "Şi anume că firmele trebuie să se implice mai mult în dezvoltarea teritoriului. Trebuie să li se ceară o mai mare coresponsabilitate".

Cu toate acestea, Elena Alconchel, şefă de şantier la parcul eolian Las Canteras III, pe care Forestalia îl va livra în iunie, crede că fermele de servere, la fel ca energiile regenerabile, vor da viaţă satelor îmbătrânite. Ea s-a mutat din Zaragoza în municipiul său natal, lângă Belchite, unde zeci de tineri sub 40 de ani s-au întors sau au rămas să locuiască datorită investiţiilor, asigură ea. "Nevoile de forţă de muncă pentru a le realiza într-o regiune unde aceasta este deficitară şi lipsa locuinţelor, o piaţă care se poate tensiona şi mai mult, vor pune la încercare capacitatea Aragónului de a atrage populaţie", conchide Santiago Martínez.