În câteva cuvinte
Guvernul spaniol introduce reglementări mai stricte pentru înființarea și autorizarea universităților, vizând atât sectorul public, cât și cel privat, pentru a combate proliferarea instituțiilor private de calitate îndoielnică și a asigura standarde academice și financiare ridicate. Noile măsuri includ evaluări obligatorii ANECA, cerințe sporite de cercetare, solvabilitate financiară și masă critică de studenți.
Guvernul a anunţat o serie de măsuri menite să înăsprească criteriile de recunoaştere, autorizare şi înfiinţare a universitaţilor. Preşedintele Guvernului, Pedro Sánchez, a rezumat luni situaţia: «O universitate nu poate fi un automat de vânzare şi nici nu poate deveni o afacere educaţională dubioasă». Având în vedere proliferarea centrelor private de calitate îndoielnică şi în urma plângerilor rectorilor entităţilor publice privind lipsa de finanţare, Executivul va reforma decretul regal, aprobat în 2021, care stabileşte criteriile de validare a noilor universitaţi, cu obiectivul ca acesta să fie publicat în mai şi să prezinte exigenţe mai stricte atât la nivel academic, cât şi financiar.
Proliferarea universitaţilor private în Spania este recentă?
În Spania există deja 46 de universitaţi private faţă de 50 publice. Din 1998, anul în care s-a deschis ultima universitate publică, s-au deschis 26 de universitaţi private. Înăsprirea cerinţelor nu afectează cele nouă proiecte care aşteaptă raportul şi care au ajuns deja la minister.
Ce a aprobat marţi Consiliul de Miniştri?
Consiliul de Miniştri a aprobat procesarea administrativă urgentă a unei normative care modifică Decretul Regal 640/2021 privind înfiinţarea, recunoaşterea şi autorizarea universitaţilor şi centrelor universitare. Începe consultarea publică cu participarea comunităţii educaţionale. Conferinţa rectorilor se va reuni miercuri cu Ministerul Ştiinţei, Inovării şi Universitaţilor. Obiectivul este ca modificarea să fie aprobată în mai 2025.
Ce implică noul decret regal?
Consolidează exigenţele pentru a garanta că universitaţile sunt proiecte de calitate şi sustenabile. Procedura afectează atât universitaţile publice, cât şi pe cele private. Decretul regal nu limitează apariţia acestora din urmă, recunoscute constituţional. Cu toate acestea, îşi propune să asigure că toate propunerile de noi universitaţi prezintă un program didactic şi de cercetare omologabil şi cu calitatea suficientă care a caracterizat până acum sistemul universitar spaniol în ansamblu. Nu este vorba de a interzice, susţin ei, ci de a garanta calitatea.
Ce normă a guvernat până acum?
Decretul Regal 640/2021 privind înfiinţarea, recunoaşterea şi autorizarea universitaţilor şi centrelor universitare, aprobat în 2021 cu Manuel Castells la conducerea Ministerului Universitaţilor, este în vigoare până în prezent, dar s-a dovedit insuficient, deoarece continuă să apară centre private de slabă calitate.
Ce cerinţe se vor impune de acum înainte?
Pe lângă raportul consultativ, dar neobligatoriu, al Conferinţei Generale de Politică Universitară (CGPU) cerut în prezent, va fi necesar un alt document de evaluare obligatoriu şi cu caracter obligatoriu elaborat de Agenţia Naţională de Evaluare a Calităţii şi Acreditării (ANECA) sau de entităţile autonome echivalente. Va fi obligatoriu să existe o masă critică minimă de 4.500 de studenţi în primii cinci ani de activitate şi se vor cere trei programe de doctorat în loc de două, ca până acum. În plus, va fi necesar ca în oferta de licenţe, masterate şi doctorate să fie reprezentate trei dintre cele cinci mari ramuri ale cunoaşterii. Se va cere experienţă în management universitar promotorilor şi vor exista cerinţe mai stricte în materie de cercetare.
Memoriile de titulaturi vor suferi schimbări?
Universitaţile nu vor mai putea face artificii cu memoriile de titulaturi, care au o valabilitate de cinci ani. Până acum, se informa un anumit număr de profesori, studenţi şi facilităţi pentru un anumit număr de programe de licenţă, masterat şi doctorat, iar apoi, odată ce aveau aprobarea ministerului, unele entităţi modificau cifrele, adăugând mai multe titluri, ceea ce în multe cazuri însemna mai mulţi înscrişi cu acelaşi personal didactic şi echipament. Cu modificarea normativului, dacă centrele doresc să incorporeze un nou titlu în acei cinci ani, vor necesita raportul favorabil al CGPU şi aprobarea Guvernului autonom.
Se contemplă noi măsuri în centrele afiliate?
Centrele afiliate ale unei universitaţi într-o altă comunitate autonomă vor trebui să aibă raportul favorabil al CGPU, elaborat de Ministerul Universitaţilor şi ratificat de consilierii autonomi şi de Consiliul Universitar. Este o măsură importantă deoarece multe universitaţi private ocoleau această formalitate prin inaugurarea unui centru afiliat în loc de o universitate.
Se evaluează schimbări la nivel economic?
Pe lângă cerinţa deja stabilită în normativul anterior de a aloca 5% din bugetul anual al universitaţii pentru cercetare, se adaugă exigenţa de a obţine resurse din convocări şi contracte de cercetare echivalente cu 2% din bugetul anual al universitaţii. Se consolidează garanţiile de solvabilitate economică a proiectului şi se va solicita o garanţie bancară sau un alt instrument legal similar care să demonstreze disponibilitatea posibilităţilor financiare suficiente pentru a susţine proiectul. Pe de altă parte, universitaţile se angajează să dispună de o capacitate minimă de locuri de cazare studenţească echivalentă cu 10% din locurile oferite studenţilor.
Universitaţile private, în plus, vor trebui să furnizeze mult mai multe informaţii decât raportează în prezent Ministerului Ştiinţei, Inovării şi Universitaţilor, care nu cunoaşte, de exemplu, bugetul acestora şi preţurile studiilor lor. Se va include o prevedere în decret care obligă la explicitarea în iniţiativa de recunoaştere a unei universitaţi private a grupului empresarial sau a fondului de investiţii care o promovează.
Este aceasta o campanie a Guvernului îndreptată împotriva tuturor universitaţilor private?
Nu, se încearcă garantarea calităţii universitare maxime. Există universitaţi care trăiesc din oferirea a sute de locuri la un master cu mare căutare care, de exemplu, se instalează într-un centru comercial sau prezintă o garanţie de 3.000 de euro. În Spania există şi universitaţi private «foarte recunoscute internaţional» care se remarcă în predare, aşa cum a admis preşedintele Pedro Sánchez luni. Universitatea din Navarra este, de asemenea, cunoscută pentru activitatea sa ştiinţifică. Însuşi preşedintele Guvernului a obţinut doctoratul la o universitate privată, Camilo José Cela, care, deşi nu este o universitate care să se remarce prin cercetare, este un centru superior universitar consolidat.
Ce se va întâmpla cu universitaţile virtuale?
Universitaţile virtuale, cu peste 80% din predare printr-un model online, vor fi considerate centre educaţionale cu caracteristici speciale, având aria lor teritorială de acţiune în întreaga ţară. Prin urmare, acestea vor putea fi autorizate doar cu aprobarea Parlamentului (Cortes Generales).
Care este poziţionarea universitaţilor publice?
În lume există 40.000 de universitaţi, iar 46 dintre universitaţile publice spaniole se poziţionează printre cele mai bune 2,5%. 36 dintre cele 50 de universitaţi publice se află în prestigiosul clasament Shanghai, alături de o universitate privată, cea din Navarra. Deşi nu plasează niciuna în frunte, prima este Universitatea din Barcelona, care şi-a recuperat statutul din anul 2022, situându-se printre primele 200 de locuri, cea mai bună performanţă a sa. Aceste cifre demonstrează că sistemul public este foarte omogen şi de calitate. Pentru fiecare 100 de euro primiţi ca transfer de la Administraţie, universitatea publică returnează societăţii cinci, conform unui raport al fostului Minister al Universitaţilor.
3,3% din producţia ştiinţifică mondială este produsă de Spania, conform bazei de date Scopus, deşi ponderea sa în PIB-ul mondial este de 1,37%, adică este foarte rentabilă. Aproape toată cercetarea se face în universitaţile publice, de aceea cele private, unele cu predare foarte bună, nu se situează bine în clasamentele care iau în considerare toate misiunile universitaţii: predare, cercetare şi transfer.
Planurile de studiu virtuale abundă mai mult în universitaţile private?
57,3% dintre studenţii care frecventează universitaţi private urmează studii la distanţă. În sistemul public, 92% dintre studenţi participă la modalitatea cu prezenţă fizică, deoarece aceasta oferă doar 6% din programele de licenţă online şi 16,6% din masterate. Acestea din urmă, în sistemul privat, reprezintă 20% şi, respectiv, 40%. Sánchez a detaliat, de asemenea, că Guvernul va aproba un plan de relansare a universitaţii publice la distanţă, cu o investiţie de 30 de milioane de euro din partea Guvernului pentru a reînnoi capacitaţile sale digitale.
