Doar câțiva activi reușesc să evite turbulențele declanșate de războiul comercial inițiat de Donald Trump. Aurul este cel mai evident: se apropie de un câștig de 20% de la începutul anului, iar prețul de peste 3.100 de dolari pe uncie îl plasează la maxime istorice. Printre surprizele pozitive, însă, apare principalul indice al Bursei spaniole, Ibex 35. Performanța sa bună, cu o revalorizare de 15% în 2025 — dublu față de Euro Stoxx 50 —, l-a plasat în fruntea Europei și cu mult înaintea Wall Street, ceea ce a atras atenția analiștilor consultați de Bloomberg. Experții atribuie succesul său rezultatelor bune ale acțiunilor defensive, cum ar fi cele bancare, de asigurări și electrice. Și îl consideră mai protejat față de alte piețe europene datorită legăturii sale mai strânse cu economia națională. Cu alte cuvinte, datorită dependenței sale mai mici de afacerile generate în afara Spaniei.

Un mușchi exportator mai puțin dezvoltat, care ar fi interpretat ca o slăbiciune într-o lume globalizată unde ar predomina liberul schimb, este în schimb o fortăreață în vremuri de ascensiune protecționistă. Inditex, compania cu cea mai mare valoare din Ibex și, de asemenea, cea mai internaționalizată, cu 5.563 de magazine în 97 de țări, este una dintre puținele din indicele selectiv care acumulează cifre roșii. În schimb, în partea de sus, șase dintre cele șapte companii care se revalorizează cel mai mult sunt bănci.

Sectorul financiar spaniol, care reprezintă aproximativ 35% din Ibex, a înregistrat un 2024 istoric, cu un profit cumulat de 31.767 milioane, cu 20,5% peste cifra deja record din 2023. Ratele ridicate ale dobânzilor au contribuit la creșterea veniturilor și, deși din iunie anul trecut nu au încetat să scadă, această scădere a fost compensată de o creștere a contractării de credite ipotecare. În 2024, în Spania au fost acordate 423.761 de împrumuturi pentru achiziționarea de locuințe, cu 11% mai mult decât în 2023.

Cele două mari bănci sunt cele care, a priori, ar putea suferi cel mai mult dacă escaladarea tensiunilor comerciale se materializează. Santander și BBVA, care au crescut la bursă cu 43% și, respectiv, 36%, sunt foarte expuse la Mexic — este a cincea piață ca profit pentru entitatea condusă de Ana Botín și prima pentru cea a lui Carlos Torres —. Țara are în Statele Unite principalul său client și poate fi una dintre marile victime ale tarifelor vamale dacă se împlinesc cele mai sumbre previziuni: tocmai și-a redus previziunile de creștere a PIB-ului pentru acest an la un interval între 1,5% și 2,3%, față de intervalul anterior între 2% și 3%.

Există contraponderi pentru ca Ibex să continue să reziste. Goldman Sachs calculează că firmele sale generează aproape o treime din venituri în Spania, un procent superior celui altor indici. Companiile de utilități publice însumează 20% din indicele selectiv și, potrivit Bloomberg, și-au revizuit în sus perspectivele de profit, unele precum Iberdrola fiind deosebit de remarcabile. Iar PER (numărul de ori în care prețul conține profitul pe acțiune) anticipat la care se tranzacționează Ibex este 12, cu 15% mai mic decât cel al Stoxx 600 și al doilea cel mai scăzut din Europa, doar în urma Ftse MIB italian.

Cu toate acestea, evoluția pieței este mult mai complexă decât afirmarea că țările exportatoare vor performa slab, iar cele mai expuse la piața internă vor performa bine. Dacă ar fi așa, nu s-ar înțelege de ce Dax-ul german, unde sunt listate companii larg internaționalizate precum BMW, Volkswagen, Siemens sau Adidas, printre altele, este în creștere cu peste 10% în 2025. Factori precum schimbarea guvernului, anunțul unor cheltuieli publice mai mari în infrastructură, previziunile unei reînarmări europene (de care se așteaptă să beneficieze Rheinmetall și compania siderurgică ThyssenKrupp, printre altele), buna performanță a sectorului asigurărilor cu Allianz sau Munich RE, sau rotația activelor către continent i-au fost benefice.

Europa câștigă atractivitate

Astfel explică economistul Javier Santacruz. «În general, piețele europene (și, în special, cea spaniolă) beneficiază de două circumstanțe: pe de o parte, banii care ies din companiile tehnologice din SUA caută sectoare mai defensive (farmaceutice, consum defensiv, gestionare imobiliară, bănci...). Și deși pe piața americană există oportunități, investitorii sunt precauți din cauza impactului pe care tarifele vamale îl vor avea asupra prețurilor produselor finale și, în consecință, preferă Europa. Pe de altă parte, slăbiciunea dolarului și întărirea euro, care este o consecință a războiului comercial, fac piața europeană/spaniolă mai atractivă pentru investitorul în dolari», argumentează el.

De la începutul anului, dolarul a scăzut cu 5% față de euro. Moneda unică se schimbă la 1,0 dolari, iar creșterea semnelor de recesiune în SUA — Goldman Sachs a ridicat probabilitățile ca aceasta să apară de la 20% la 35% — nu face decât să adâncească această tendință. Investitorii europeni care nu acoperă riscul valutar și anterior mergeau pe Wall Street au acum, prin urmare, un triplu motiv să se întoarcă: un efect negativ al dolarului, o inerție pozitivă a Europei și o colectare a profiturilor pe Wall Street după doi ani de randamente puternice.

La mijlocul lunii trecute, OCDE a indicat deja Spania ca fiind economia avansată care va crește cel mai mult în acest an și cea care va suferi cel mai puțin din cauza războiului tarifar, în mijlocul unui moment favorabil pentru piața muncii și al unei creșteri a consumului. Între timp, Trump adună întâlniri și neînțelegeri cu Ibex. «Cunosc banca dumneavoastră și ați făcut o treabă fantastică», i-a spus Anei Botín la Davos acum puțin peste două luni. Mai puțin amabil a fost cu Repsol: interdicția permiselor sale de extracție în Venezuela complică recuperarea a 586 de milioane de euro din datoria față de compania petrolieră de stat venezueleană, care se angajase să ramburseze un împrumut prin livrarea de țiței.