Cutremurul provocat de războiul comercial al Statelor Unite împotriva lumii, inițiat de Donald Trump, amenință să aibă efecte indirecte. Unul dintre acestea ar putea fi devierea produselor care până acum puteau fi vândute pe piața primei economii mondiale, dar care, odată cu intrarea în vigoare a tarifelor vamale, se vor scumpi și, prin urmare, nu vor mai găsi cerere. Ar fi vorba, mai ales, despre cele provenite din țările asiatice, afectate în mod special în această rundă a războiului comercial anunțat de președintele SUA.

La Bruxelles, se conștientizează foarte bine acest lucru. Chiar liderul Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat în primele sale declarații: «Vom analiza foarte atent efectele indirecte pe care tarifele le-ar putea avea, pentru că nu putem absorbi supracapacitatea mondială și nici nu putem accepta dumpingul».

Temerea, fără îndoială, vizează devierea exporturilor din țările Asiei, care de decenii s-au transformat în marea fabrică a lumii datorită globalizării și delocalizărilor. Tarifele aprobate de Washington lovesc puternic China, care peste noapte se va confrunta cu un tarif general de 54% și chiar mai mare pentru anumite produse. De asemenea, Vietnamul a devenit o victimă notabilă. Țării din sud-estul asiatic i-a revenit ghinionul — formula prin care s-a calculat pedeapsa în Statele Unite având o componentă destul de aleatorie — unor taxe vamale de 46%; Cambodgiei, 49%; Sri Lankăi, 44%; Myanmarului, 44%; Bangladeshului, 37%; sau Thailandei, 36%.

Cel mai mare risc vine dinspre China, cel puțin în cazul european. Companiile și exportatorii gigantului asiatic sunt deja foarte integrați în lanțurile de aprovizionare și rutele comerciale către Europa. Mai incert este ce s-ar putea întâmpla cu producția unei țări precum Vietnam, care în ultimii ani devenise un fel de vas comunicant între China și Statele Unite pentru a eluda loviturile comerciale pe care Washington le aplica marelui său rival geopolitic, ceea ce a stimulat creșterea fluxului comercial între Vietnam și SUA în ultimii ani.

Dorința de protecție

«Există un risc foarte serios de deviere către Europa a comerțului care s-ar fi îndreptat către Statele Unite», avertizează Mujtaba Rahman, director general pentru Europa la Eurasia Group, o firmă de consultanță geopolitică. «Europa va dori să se protejeze de excesul de ofertă din alte țări terțe care ar putea acum inunda piața unică», adaugă el, mergând mai departe decât a făcut-o președinta Von der Leyen.

«Este important să luăm în considerare impactul indirect. Desigur, unele țări vor trebui să plătească tarife mai mari. Cele care nu vor mai putea exporta în Statele Unite vor căuta piețe alternative. Când această ofertă provine din excesul de capacitate mondială, vom fi pregătiți să ne apărăm piața. Nu vom absorbi volumul pe care Statele Unite nu îl mai absorb», subliniază surse din Comisia Europeană, atente la aceste fluxuri comerciale și la modul de a răspunde la ele.

Aceleași surse, totuși, nu indică aplicarea unei creșteri tarifare unilaterale de către UE ca mecanism de protecție. Acest lucru ar însemna accelerarea spiralei protecționiste și o contradicție foarte importantă cu ceea ce predică acum Europa împotriva căii urmate de Statele Unite. Pentru a evita acest tip de reacție, avertizează André Sapir, profesor de Economie la Universitatea Liberă din Bruxelles, «există loc pentru a discuta cu aceste țări cum dorim să reacționăm. Ele sunt, de asemenea, victime ale măsurilor americane. Dorim să o facem în mod cooperant sau inundând piețele celorlalți? Este o chestiune de strategie. Respectăm piețele deschise și cred că este fezabil să facem acest lucru. Așa că, personal, asta aș dori să aud de la Uniunea Europeană, că ia în considerare să se așeze la masă cu acele țări».

Diverse surse de la Bruxelles explică, în linie cu cele spuse de Von der Leyen, că vor supraveghea «cu atenție» ce se întâmplă în comerțul mondial și că, la nevoie, se va răspunde cu mecanismele și instrumentele permise de Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Există, de exemplu, așa-numita clauză de salvgardare, care poate fi activată atunci când se observă o creștere mare a importurilor unui anumit produs sau se demonstrează un prejudiciu major sau o amenințare la adresa unui sector specific. Există un alt instrument în cadrul OMC care a devenit faimos în ultimele luni, deoarece este cel utilizat de UE în cazul mașinilor electrice chinezești. Cu acesta se investighează dacă un stat subvenționează un anumit sector, ieftinind prețul exporturilor, practicând astfel un tip de dumping comercial.