În câteva cuvinte
Arsenal a remizat 1-1 pe terenul lui Everton, un rezultat care apropie Liverpool de titlul din Premier League. Echipa lui Mikel Arteta, cu gândul la meciul cu Real Madrid din Liga Campionilor, a odihnit jucători cheie și a adoptat o tactică precaută. Trossard a deschis scorul pentru Arsenal, dar Everton a egalat printr-un penalty controversat transformat de Ndiaye. Meciul a fost marcat de un ritm scăzut și de ineficiența lui Arsenal în a forța victoria.
Arsenal a remizat 1-1 cu Everton, oferind practic pe tavă titlul celor de la Liverpool în Premier League. Cu 11 puncte între lider și locul secund, campionatul englez este virtual decis. Cu trei zile înainte de a primi vizita lui Real Madrid în turul sferturilor de finală ale Ligii Campionilor, Arsenal a abordat meciul fiind puternic condiționată de pregătirile pentru competiția europeană în care încă este angrenată.
De la început, Odegaard și Martinelli, cei mai dezechilibranți jucători, au fost lăsați pe bancă. În ceea ce privește abordarea tactică, antrenorul Mikel Arteta a optat pentru conservatorism: presing moderat, riscuri minime în pase. Deoarece echipa nu mai are obiective majore în campionat, ar fi logic să considerăm acest meci un exercițiu tactic. O repetiție pentru un joc precaut în fața amenințării pe care o va reprezenta marțea viitoare contraatacul lui Mbappé.
EVERTON 1
Jordan Pickford, Jarrad Branthwaite, James Tarkowski, Jake O´Brien, Patterson (Carlos Alcaraz, min. 75), Iliman Ndiaye (Ashley Young, min. 75), Tim Iroegbunam (James Garner, min. 65), Idrissa Gueye, Doucouré, Jack Harrison (Dwight McNeil, min. 86) și Beto (Armando Broja, min. 65)
ARSENAL 1
David Raya, Jakub Kiwior, William Saliba, Myles Lewis-Skelly, Ben White (Jurrien Timber, min. 61), Jorginho (Odegaard, min. 70), Merino, Declan Rice, Ethan Nwaneri, Sterling (Martinelli, min. 45) și Trossard
Goluri
0-1 min. 33: Trossard. 1-1 min. 49: Iliman Ndiaye (penalty).
Arbitru
Darren England
Cartonașe galbene
Jake O´Brien (min. 17), Jorginho (min. 48), James Tarkowski (min. 62) și Carlos Alcaraz (min. 87)
Arsenal s-a prezentat cu o apărare improvizată. Cu Calafiori accidentat (genunchi) și Magalhaes pe cale să fie operat (ruptură fibrilară), White a jucat fundaș dreapta după o lungă convalescență în urma unei operații la genunchi, Saliba și Kiwior au ocupat centrul defensivei, iar curajosul tânăr Lewis-Skelly s-a ocupat de flancul stâng și de sprijinirea mijlocașului central Jorginho la construcție. În fața lor s-au desfășurat Rice și Merino, în poziții prea rigide, în special Merino, care a avut o influență redusă asupra jocului. Sterling a jucat ca vârf, Trossard ca extremă stânga, iar tânărul Nwaneri ca extremă dreapta. În repriza secundă au intrat Jurrien Timber în locul lui White (cu probleme medicale), Saka, Martinelli și Odegaard. Dar până atunci, inerția meciului se instalase. Nu mai exista talentul necesar pentru a schimba cursul jocului. Betonul se solidificase.
A fost o după-amiază strălucitoare în nordul Angliei. Cer senin, aer cald, fericire în tribunele de pe Goodison Park, unde de câteva zile se sărbătorește menținerea în Premier League. Totul decurgea satisfăcător pentru Everton și Arsenal, care a preluat conducerea după jumătate de oră. Golul de 0-1 marcat de Trossard a confirmat superioritatea oaspeților. Cu avantajul în buzunar, aceștia s-au dedicat cu plăcere posesiei mingii în propria jumătate. Au pasat așteptând ca Everton, rigid și compact ca un zid, să se deschidă, să cedeze. Cu răbdare. Multă răbdare. Rețeta perfectă pentru ca zidul lui David Moyes, un arhitect al vechii școli, să rămână perfect intact.
«Hold! hold!», striga strident antrenorul Mikel Arteta de pe margine. «Țineți! Țineți!». Ordinul venea când Jorginho manevra mingea în propria jumătate în căutarea unei pase care să spargă liniile adverse.
După golul de 0-1, venit în urma unui contraatac condus de Sterling și finalizat de Trossard, consigna s-a intensificat. Jucătorii lui Arsenal inițiau construcția din propria jumătate și, ajunși la cercul central, începeau să se lovească de rezistența compactă a adversarilor. Puși în fața dilemei de a pasa colegilor înconjurați de rivali sau de a trimite mingea înapoi la fundași pentru a lăsa timpul să treacă, Jorginho și colegii săi de la mijlocul terenului au preferat să păstreze posesia, sau au lansat mingi lungi pentru a o pierde, eventual, departe de propria poartă, sau au pasat către fundașii centrali pentru ca aceștia să trimită mingi înalte pe culoare, în spatele fundașilor laterali ai lui Everton, pentru ca extremele să alerge. Astfel, fără prea multă elaborare, Arsenal a avut la îndemână golul de 0-2 în câteva ocazii clare ale lui Trossard și Rice.
Penalty-ul controversat acordat de England
Darren England, unul dintre cei mai enigmatici arbitri din Anglia, a penalizat Arsenalul după pauză. Lewis-Skelly s-a luptat cu Harrison pentru o minge la marginea careului și, cum Harrison a căzut la pământ, arbitrul a dictat penalty. Nici măcar evidența ilustrată de VAR nu a înduplecat decizia lui England. Astfel a egalat Everton, prin Ndiaye, șamanul lor, referința lor în atac, inventatorul tuturor fazelor periculoase.
Soarele a apus peste Goodison Park. Au intrat Saka, Martinelli și Odegaard, dar scorul de 1-1 s-a consolidat. Pickford și-a făcut paradele obișnuite, Tarkowski a jucat dur, cu îngăduința lui England, iar Arsenal a încercat să accelereze, dar ritmul lent și precaut se înrădăcinase deja în conștiința jucătorilor, demoralizați în Premier League și cu gândul la Real Madrid.
