Miguel Andrades, originar din Jerez de la Frontera, nu mai este un copil; în octombrie împlinește 30 de ani și avea deja 27 când a debutat cu tauri tineri într-un sat din Ávila. Dar a venit la Madrid așa cum trebuie să vii: curajos, hotărât, îndrăzneț și dispus la orice pentru a se vorbi despre el. Nu se știe ce îi rezervă viitorul, dar în această după-amiază a fost un adevărat luptător, ca și cum ar fi fost un adolescent cu vise de glorie. Și cine știe dacă într-o zi va reuși.

Cert este că piața amorțise de plictiseală când a animat tribunele cu câteva veronici grațioase, executate cu mult gust, pentru a primi al treilea taur tânăr al după-amiezii; câteva momente mai târziu, cu publicul deja trezit, a desenat un elegant «galleo por chicuelinas» pentru a-l duce la cal și, spre surprinderea generală, a luat banderilele și a înfipt trei perechi cu ușurință.

A brindat publicului și din centrul arenei și-a chemat oponentul care se odihnea departe; și astfel, în fața unui animal lacom și repetitiv – singurul din tot spectacolul – toreadorul a demonstrat că mânuiește muleta cu pricepere și lejeritate. Adevărul este că demonstrația a durat puțin, astfel încât hotărârea și curajul lui Andrades au strălucit mai mult decât calitățile sale artistice. Dar se afla acolo, între coarne, când taurul tânăr l-a agățat într-un «muletazo» cu stânga, l-a aruncat pe spate și a mai avut timp să-l ridice de pe nisip de două ori și să-l arunce în aer, lăsându-l zdrențuit. Din fericire, nu avea cornadă și a avut timp să-și recapete cumpătul și să se repoziționeze pe terenul potrivit pentru a executa câteva serii mai profunde pe partea dreaptă. Nu a ucis bine și totul s-a încheiat cu o ovație.

A vrut să aștepte al șaselea taur în genunchi în fața porții țarcului, dar a întârziat prea mult să iasă din «burladero» și taurul – pentru că era un taur adevărat acela ultimul – a sărit în arenă înainte ca Andrades să ajungă la linia terțului; și acolo l-a așteptat și, în genunchi, l-a primit cu o «larga cambiada». A pus din nou banderilele, iar oponentul său, blând dar cu temperament și multă vigoare, i-a tras o sperietură zdravănă. L-a urmărit la ieșirea din prima pereche, l-a prins de jachetă, l-a scuturat cu violență și a scăpat de cornadă printr-un adevărat miracol.

Cu muleta în mână, s-a aplecat jos, cu un genunchi pe pământ, cu pricepere și profunzime, iar taurul, atât de mândru cu momente înainte, a resimțit pedeapsa. Comportamentul său a devenit complicat, cu mai mult temperament decât calitate, ceea ce nu l-a intimidat pe toreador, care a oferit o nouă lecție de curaj și rezistență și și-a riscat coapsele cu adevărat. A eșuat din nou la momentul suprem, urechea pe care o câștigase s-a evaporat și a fost obligat să facă turul arenei.

Așa se vine la Madrid, chiar dacă ai 29 de ani în buletin și viitorul nu pare promițător.

Álvaro Chinchón și Manuel Caballero, mai tineri, au reprezentat cealaltă față a monedei. Au preferat să rămână în zona lor de confort și nu au spus nimic. Așa nu se vine la Madrid.

Taurii lor tineri nu le-au oferit facilități, dar niciunul nu a făcut acel pas înainte care se presupune că îl face oricine se prezintă în această arenă cu vise de a deveni cineva în toreadură.

Deocamdată, surpriza a venit din partea unui veteran, Miguel Andrades.

S. Herrero/De Chinchón, Caballero, Andrades

Tauri tineri de la Sánchez Herrero, – primul, returnat pentru invaliditate –, bine prezentați, blânzi, slabi și fără castă; s-a remarcat al treilea, lacom și cu parcurs în ultima treime. Taur de rezervă de la Aurelio Hernando, just de prezentare, slab, blând și fără castă.

• Álvaro de Chinchón: estocadă care face gardă și un descabello (liniște); estocadă și două descabellos (liniște).
• Manuel Caballero: pinchazo și estocadă (liniște); estocadă în spate și un descabello (liniște).
• Miguel Andrades: estocadă joasă _aviz_ și estocadă (ovație); două pinchazos și estocadă _aviz_ (cerere și turul arenei).

Piața Las Ventas. 6 aprilie. Mai mult de o treime din capacitate (8.650 spectatori conform companiei).