Figura poștașului este un catalizator de încurcături în zarzuele, dar rar își asumă rolul principal precum în «La revoltosa» de Chapí. Nici compozitorul, nici librettiștii nu au conceput un rol pentru angajatul Poștei care a pierdut al treilea număr original al operei, trimis de Chapí din apropierea Madridului în vara anului 1897. Timp de peste un secol de la premiera operei la teatrul Apolo în noiembrie, nimeni nu a știut conținutul plicului pierdut. Muzicologul Enrique Mejías García a găsit în 2009 o reducere pentru voce și pian într-o mapă greșit catalogată a Bibliotecii Naționale. «A apărut amestecată printre resturi muzicale pentru bandă și sextet și mi-am dat seama că este vorba despre numărul pierdut», spune specialistul. Nu este clar unde se afla compozitorul în timp ce lucra la «La revoltosa». Singura pistă este o scrisoare nedatată în care se arată contrariat de ineficiența serviciului poștal. Acțiunea din «La revoltosa» se desfășoară într-o curte din Madrid, unde Mari-Pepa stârnește gelozia vecinilor. Mejías a descoperit un terțet inedit de la finalul primului act, în care Gorgonia, Soledad și Encarna lansează calomnii împotriva rivalei și plănuiesc o răzbunare. Pierderea ciornei l-ar fi putut determina pe Chapí să regândească structura operei. Terțetul nu este un număr oarecare, ci geneza operei. Isamay Benavente, directoarea artistică a Teatrului de la Zarzuela, a considerat că apariția paginii pierdute ar avea un impact mondial. Terțetul este scurt, dar are o valoare simbolică importantă. Benavente i-a comandat maestrului Juan de Udaeta o orchestrație a terțetului. Rezultatul va fi prezentat publicului într-un program dublu alături de «El Bateo» de Chueca și ca parte a unui nou concept scenic al lui Juan Echanove. Soprana Berna Perles o va interpreta pe Mari-Pepa, victima injuriilor din «Trio del Patio». Totul se desfășoară în 171 de măsuri, în care vioara și instrumentele de suflat par să dialogheze cu femeile. Terțetul face dovada calităților lirice ale compozitorului.