Tensiunea enormă din ultimele săptămâni

Tensiunea enormă trăită pe tot parcursul săptămânii trecute invită la imaginarea unei piețe pline de susținători indignați.

Luni dimineața, Marine Le Pen, liderul Reuniunii Naționale (RN), fusese condamnată la patru ani de închisoare ― doi cu executare și brățară electronică ― și la cinci ani de interzicere a dreptului de a candida la alegeri. Liderul de extremă dreaptă a convocat protestul marți și și-a invitat susținătorii să se adune în piața centrală Vauban din Paris, pentru a-și arăta indignarea față de o decizie judiciară pe care a calificat-o drept „politică”.

Duminică, după un apel insistent la mobilizare și câteva autocare închiriate cu militanți veniți din alte părți ale Franței, s-au prezentat abia peste 3.000 de persoane. Un eșec indubitabil care reflectă starea de spirit a francezilor și a susținătorilor săi în această problemă.

Franța nu este acum SUA, unde discursul trumpist a prins rădăcini adânci. Teoria complotului judiciar nu a prins rădăcini în rândul cetățenilor, cel puțin în prima săptămână.

Mai ales după ce tribunalul de apel a asigurat că va avea o rezoluție gata în vara anului 2026, dând un termen de aproximativ zece luni lui Le Pen pentru a ști dacă poate sau nu să se prezinte la alegerile prezidențiale din 2027.

Sondajele, de asemenea, indică faptul că majoritatea francezilor consideră că nu ar trebui să existe niciun privilegiu pentru un politician care a fost condamnat, inclusiv pentru Le Pen însuși.

Cu toate acestea, sentința a avut doar un impact minim asupra intenției de vot pentru RN.

Marine Le Pen sau Jordan Bardella sunt în frunte, potrivit unui sondaj Elabe pentru BFMTV și La Tribune Dimanche, realizat în perioada 2-4 aprilie, la câteva zile după condamnarea în primă instanță a liderului.

Sondajul evaluează șase scenarii diferite, cu diferiți candidați pentru Partidul Socialist (PS), Republicanii (LR) și blocul central.

În toate ipotezele, Marine Le Pen și succesorul ei conduc cu ușurință, ea obținând între 32% și 36% din intențiile de vot, iar el, între 31% și 35,5%.

Implicațiile condamnării ― pentru deturnare de fonduri europene ―, având în vedere efectul nul pe stradă, ar putea fi acum transferate în Parlament.

„Nu este clar ce intenționează să facă. Realitatea este că, dacă Marine Le Pen forțează o altă moțiune de cenzură care ar duce la noi alegeri legislative, ea nu ar putea candida în acest moment”, indică surse apropiate Executivului lui François Bayrou.

În partid nu sunt atât de acord și subliniază că acest lucru nu va marca, în niciun caz, deciziile care trebuie luate în săptămânile următoare.

Protestul de duminică stabilește un model clar.

Paris nu a fost niciodată un loc predispus la entuziasmul lepenist, dar cifrele de participare ― partidul a spus 10.000 de persoane ― au fost mult mai mici decât se aștepta.

Problema este că clima de opinie favorabilă cu care se bucura Le Pen în Parlament s-a redus substanțial după o săptămână. Mai ales văzând eșecul convocării de duminică.

„Politicienii răi citesc sondajele. Cei buni interpretează ceea ce nu spun”, obișnuia să spună Laurent Wauquiez, liderul Republicanilor, citând sfatul dat de Nicolas Sarkozy cu ceva timp în urmă.

Dar realitatea este că Wauquiez însuși nu a urmat această doctrină și a fost printre primii care au apărat-o pe Le Pen când a fost condamnată.

Luni, însă, a început să-și nuanțeze cuvintele, vorbind despre „o problemă serioasă” pentru a se referi la infracțiunile sale.

Tensiunea la care Le Pen și-a supus susținătorii a reușit, deocamdată, doar să facă amenințările cu moartea la adresa magistraților care au condamnat-o să continue să crească.

Un bărbat de 76 de ani a fost arestat marți în La Garenne-Colombes (departamentul Hauts-de-Seine) și plasat în arestul Brigăzii de Reprimare a Criminalității împotriva Persoanelor din poliția judiciară pariziană, responsabilă de o anchetă deschisă de Parchetul din Bobigny pentru „amenințări cu moartea sau daune periculoase persoanelor împotriva unui magistrat sau juriu” și „insultă prin cuvinte, scris sau imagini împotriva unui magistrat sau juriu în exercitarea funcțiilor sale”.