Ministerul rus al Apărării a raportat marți un atac ucrainean cu peste o sută de drone asupra regiunii de frontieră Kursk, parțial ocupată de Ucraina. Mai multe dintre aceste aparate fără pilot folosite ca proiectile au lovit în primele ore ale dimineții orașul omonim. Cel puțin o femeie de 85 de ani și-a pierdut viața, potrivit administrației regionale, care a calificat ofensiva drept „masivă”, într-un mesaj pe Telegram. Guvernatorul interimar al regiunii Kursk, Alexander Khinshtein, a informat într-un videoclip că 24 de clădiri au fost afectate, dintre care trei „destul de grav”. Atacul are loc în mijlocul șocului provocat în Ucraina vecină de bombardamentul de duminică cu rachete balistice asupra orașului Sumi, de la granița cu Kursk, în care au murit 35 de persoane, alături de peste o sută care au fost rănite.

Autoritățile ucrainene nu s-au pronunțat deocamdată cu privire la atacul cu drone din regiunea Kursk. Potrivit Ministerului rus al Apărării, forțele sale armate au doborât în timpul nopții 115 drone lansate din Ucraina în diferite puncte ale țării, dintre care 109 în regiunea Kursk. Moscova nu informează câte în total au trecut granița, ci doar pe cele pe care le-au putut intercepta. Cele două tabere își trimit în fiecare noapte roiuri de aparate fără pilot de diferite clase.

Marți, Forțele Aeriene ale Ucrainei au informat că Rusia a atacat teritoriul ucrainean în timpul dimineții cu 62 dintre aceste proiectile, dintre care a putut doborî 40, în timp ce alte 11 nu și-au atins obiectivul, probabil inutilizate prin mijloace electronice.

În regiunea Kursk se desfășoară în prezent una dintre bătăliile cheie ale actualei confruntări dintre cele două țări. Acolo, armata ucraineană menține sub controlul său aproximativ 70 de kilometri pătrați de teren, în timp ce inamicul rus, care acumulează în sector în jur de 67.000 de oameni, continuă să împingă pentru a elibera complet acea bucată de teren de la granița cu provincia ucraineană Sumi, crucială în eventuale negocieri de pace. Kievul a ordonat în august anul trecut o ofensivă surpriză asupra Kurskului, din care a ajuns să cucerească peste 1.000 de kilometri pătrați.

Proximitatea unui contingent militar rus puternic la frontieră a crescut numărul atacurilor cu rachete asupra orașelor apropiate de granița ucraineană, cum ar fi Sumi. Moscova, care a recunoscut bombardamentul cu două proiectile balistice duminica trecută asupra acestui oraș, susține că obiectivul său era o întâlnire cu militari, argument pe care Kievul îl respinge. Victimele mortale au fost civili.

În noaptea de luni, Rusia a atacat din nou același oraș cu o rachetă, dar de data aceasta a căzut la periferie fără a provoca daune. Cu câteva ore mai devreme, președintele american, Donald Trump, a declarat, în primele sale declarații despre masacru, că i s-a comunicat că „a fost o greșeală” a armatei ruse.

Tocmai pe plan diplomatic, se menține o anumită discreție cu privire la conținutul dialogului deschis între Statele Unite și Rusia cu privire la posibila încetare a ostilităților în Ucraina. Trimisul special al lui Trump la Moscova, multimilionarul Steve Witkoff, a detaliat într-un interviu acordat postului american Fox că întâlnirea sa de vinerea trecută de la Sankt Petersburg cu președintele rus, Vladimir Putin — a treia pe care o au — a fost „convingătoare”.

Potrivit relatărilor lui Witkoff, în cadrul întâlnirii s-a discutat despre „cele cinci teritorii” pe care trupele ruse le mențin sub control de la începutul invaziei la scară largă acum trei ani. Aceasta, aparent referindu-se la Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, Donețk și Lugansk, ocupate parțial tot de atunci, precum și Zaporijia și Herson. Trimisul american a mai semnalat că, pe lângă această ocazie, au vorbit și despre „protocol de securitate” și despre relația Ucrainei cu NATO.

De la Moscova, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-a pronunțat marți cu privire la discuțiile cu Washingtonul. „Nu este ușor să se convină asupra componentelor cheie ale unui acord, se discută”, a declarat el într-un interviu acordat ziarului Kommersant. „Suntem foarte conștienți de cum arată un acord reciproc avantajos, pe care nu l-am refuzat niciodată, și de cum arată un acord care ar putea să ne ducă într-o altă capcană”, a declarat Lavrov.

„Vorbim despre drepturile celor care trăiesc pe aceste pământuri”, a continuat șeful diplomației ruse în legătură cu teritoriile ocupate din Ucraina, aspirația maximă a Kremlinului în negocieri. „De aceea le apreciem. Și nu putem renunța la ele și nici nu putem permite să-i alunge pe oameni”. Rusia menține controlul asupra unei cincimi din teritoriul Ucrainei.