Războiul comercial declarat de Donald Trump pune la încercare rezistența economiei mondiale. Efectele sale vor fi semnificative, potrivit directorului general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva. În discursul său premergător reuniunilor organismului de săptămâna viitoare, Georgieva a anticipat sensul revizuirii previziunilor pe care FMI le va publica marți viitoare. «Noile noastre proiecții de creștere vor include reduceri notabile, dar nu o recesiune. Vom vedea, de asemenea, creșteri ale previziunilor de inflație pentru unele țări», a avansat ea, înainte de a solicita un acord care să permită încetarea războiului comercial.

«Incertitudinea cu privire la politicile comerciale a atins niveluri fără precedent», a spus Georgieva, care a subliniat efectul pe care acesta l-a avut asupra piețelor. «Acest lucru ne amintește că trăim într-o lume a schimbărilor bruște și radicale». Ea a avertizat că incertitudinea prelungită crește riscul de tensiuni pe piețele financiare, așa cum s-a văzut cu dolarul și obligațiunile Trezoreriei Statelor Unite. «Aceste mișcări ar trebui luate ca un avertisment. Dacă condițiile financiare se înrăutățesc, toată lumea are de pierdut», a spus ea.

Georgieva a evitat să lanseze critici directe la adresa lui Trump și a încercat mai degrabă să explice motivele care au generat disconfortul în care a germinat protecționismul american. «Tensiunile comerciale sunt ca o oală care a fiert la foc mic mult timp și acum este pe punctul de a exploda», a spus ea. «În mare măsură, ceea ce vedem este rezultatul unei erodări a încrederii: încrederea în sistemul internațional și încrederea între țări», a adăugat ea.

Directorul general al FMI a subliniat că integrarea economică mondială a scos din sărăcie un număr mare de oameni și a îmbunătățit situația lumii în ansamblu, dar a recunoscut că nu toată lumea a beneficiat. Există comunități care au fost golite de strămutarea locurilor de muncă și salarii sub presiune din cauza disponibilității tot mai mari a forței de muncă ieftine. La aceasta s-au adăugat creșterile de prețuri ulterioare pandemiei din cauza blocajului lanțului de aprovizionare. «Mulți dau vina pe sistemul economic internațional pentru nedreptatea pe care o percep în viața lor», a recunoscut ea.

În opinia sa, distorsiunile comerțului — bariere tarifare și netarifare — au alimentat percepțiile negative ale unui sistem multilateral despre care se consideră că nu a reușit să asigure condiții de concurență echitabile. «Această senzație de nedreptate în unele locuri alimentează discursul: noi respectăm regulile, în timp ce alții profită de sistem fără a suferi vreo sancțiune. Dezechilibrele comerciale sporesc tensiunile comerciale», a indicat ea, admițând într-un fel că deficitul comercial record de 1,2 trilioane de dolari al Statelor Unite se află în spatele războiului comercial.

La aceasta se adaugă, a explicat ea, securitatea națională. «Într-o lume multipolară, unde locul de fabricație poate fi mai important decât prețul. Logica securității naționale spune că o gamă largă de bunuri strategice, de la cipurile de calculator până la oțel, trebuie fabricate în țară și că merită să plătești pentru asta. Autosuficiența revine în importanță», a continuat ea.

«Toate aceste preocupări, luate împreună, au ajuns la un punct culminant, lăsându-ne într-o lume în care industria primește mai multă atenție decât sectorul serviciilor, în care interesele naționale se impun preocupărilor globale și în care acțiunile energice provoacă reacții energice», a concluzionat ea diagnosticul său.

Georgieva a trecut apoi la analiza consecințelor «semnificative» ale războiului comercial. Ea a subliniat modul în care rata tarifară efectivă a Statelor Unite a crescut vertiginos la niveluri nemaivăzute de generații și modul în care alte țări au răspuns. În plus, repercusiunile se extind. «În timp ce giganții se înfruntă, țările mai mici sunt prinse în curenții încrucișați. China, UE și Statele Unite, în ciuda faptului că au importuri relativ scăzute în raport cu PIB-ul, sunt cei mai mari trei importatori din lume», a spus ea, astfel încât «acțiunile lor au repercusiuni asupra restului lumii».

Economiile avansate mai mici și majoritatea piețelor emergente depind mai mult de comerț pentru creșterea lor și, prin urmare, sunt mai expuse, a argumentat ea. Țările cu venituri mici se confruntă cu provocarea suplimentară a prăbușirii fluxurilor de ajutor, deoarece țările donatoare se concentrează asupra problemelor lor interne, a adăugat ea.

Efectele se vor face simțite pe mai multe căi. În primul rând, «incertitudinea este costisitoare», a spus ea. «Complexitatea lanțurilor de aprovizionare moderne face ca inputurile importate să fie încorporate într-o gamă largă de produse naționale. Costul unui articol poate fi afectat de tarifele zecilor de țări. Într-o lume a tarifelor bilaterale, fiecare dintre ele putând crește sau scădea, planificarea devine dificilă. Rezultatul? Nave pe mare fără să știe spre ce port să se îndrepte; decizii de investiții amânate; piețe financiare volatile; creșterea economisirii preventive. Cu cât incertitudinea persistă mai mult, cu atât costul va fi mai mare», a explicat ea.

În al doilea rând, creșterea barierelor comerciale «afectează creșterea în mod imediat». «Tarifele, ca toate impozitele, cresc veniturile în detrimentul reducerii și deplasării activității», a susținut ea. De asemenea, ea a recunoscut că, dacă piețele naționale sunt mari, acestea creează, de asemenea, stimulente pentru ca companiile străine să răspundă cu investiții în țară, ceea ce generează noi activități și noi locuri de muncă. «Cu toate acestea, acest lucru necesită timp», a nuanțat ea.

În al treilea rând, Georgieva a indicat că «protecționismul erodează productivitatea pe termen lung, în special în economiile mai mici». Protejarea industriilor de concurență reduce stimulentele pentru o alocare eficientă a resurselor, se erodează câștigurile de productivitate și competitivitate obținute datorită comerțului, iar spiritul antreprenorial lasă loc solicitărilor speciale de scutiri, protecție și sprijin de stat, a argumentat ea.

«Comerțul este ca apa»

«În cele din urmă, comerțul este ca apa: atunci când țările ridică obstacole sub formă de bariere tarifare și netarifare, fluxul este deviat. Unele sectoare din unele țări pot fi inundate de importuri ieftine; altele pot suferi de penurie. Comerțul continuă, dar perturbările atrag costuri», a concluzionat ea.

Potrivit Georgievei, în fața acestei situații, «toate țările trebuie să-și dubleze eforturile pentru a face ordine în propriile case». «Într-o lume cu mai multă incertitudine și perturbări frecvente, nu este loc de întârziere a reformelor menite să consolideze stabilitatea economică și financiară și să îmbunătățească potențialul de creștere», a spus ea.

Directorul general al Fondului a cerut țărilor să redreseze finanțele publice și, în cazul în care perturbările trebuie abordate cu un nou sprijin fiscal, acesta să fie «specific și temporar». Ea a cerut, de asemenea, accelerarea reformelor pentru a stimula creșterea și a evita dezechilibrele macroeconomice. De asemenea, ea a cerut băncilor centrale să monitorizeze așteptările privind inflația. Georgieva a dat câteva rețete concrete: economiile de piață emergente trebuie să păstreze flexibilitatea cursului de schimb ca amortizor al perturbărilor, a spus ea. Țările cu datorie publică nesustenabilă trebuie să acționeze proactiv pentru a restabili sustenabilitatea, «chiar și în unele cazuri luând decizia dificilă de a solicita o restructurare a datoriei», a adăugat ea.

În plus, ea a analizat cele mai importante economii. Chinei îi cere să stimuleze consumul privat și să evolueze de la industrie la servicii. UE îi solicită o uniune bancară și a piețelor de capital și mai puține restricții la comerțul intern de servicii. Statele Unite sunt avertizate cu privire la necesitatea de a pune datoria publică pe o traiectorie descendentă: «Pentru a realiza acest lucru, va fi necesară reducerea considerabilă a deficitului bugetar federal, ceea ce, printre altele, va necesita elemente de reformă a cheltuielilor».

Georgieva, mai presus de toate, consideră că este prioritar «să se asigure că poate exista cooperare într-o lume multipolară». «În materie de politică comercială, obiectivul ar trebui să fie atingerea unui acord între principalii actori care să păstreze deschiderea și să asigure condiții mai echitabile, cu scopul de a relua tendința mondială către reducerea tarifelor și eliminarea barierelor netarifare și a distorsiunilor», a spus ea. «Avem nevoie de o economie mondială mai rezistentă, nu de o derivă către divizare. Și, pentru a facilita tranziția, politicile trebuie să acorde timp agenților economici privați să se adapteze și să obțină rezultate», a adăugat ea.

Ea a încheiat cu un mesaj de optimism: «Provocările conțin oportunități», a afirmat ea. «Secretul pentru a profita de moment este să concentrăm toată energia nu pe conservarea vechiului, ci pe construirea noului: o economie mondială mai echilibrată și mai rezistentă».