În mașină cu Tintin: O expoziție dezvăluie obsesia lui Hergé pentru mașini

În prima sa aventură, au condus prin Rusia lui Stalin într-o mașină de curse. La scurt timp după aceea, au descoperit Congo, de data aceasta la volanul unui Ford T, primul vehicul produs în serie de producătorul american. În Chicago, au scăpat de mafioții care îi urmăreau într-un Bugatti 35, un mitic model sport al firmei franceze din anii '20. În centrul aventurilor se aflau Tintin și câinele său Milu, eroii sagai desenatorului belgian Hergé (1907-1983), în care adesea exista un al treilea protagonist.

«În universul lui Hergé, mașina, mai mult decât un obiect, este un personaj care face parte din povești, însoțește cititorii și îi ghidează în aventurile lui Tintin», explică Dominique Maricq, arhivarul fundației Hergé, organismul care veghează asupra moștenirii creatorului și unul dintre organizatorii expoziției «În mașină cu Tintin», găzduită de Salonul Național al Automobilului din Mulhouse, nordul Franței.

Expoziția, cea mai mare pe această temă și care poate fi vizitată până în noiembrie, dezvăluie obsesia lui Hergé pentru mașini și procesul creativ și de documentare pe care l-a urmat atunci când le-a ilustrat în aventurile lui Tintin: a adunat în jur de 20.000 de imagini, fotografii, machete sau publicații pe care le găsea în revistele de specialitate. O mică parte din această arhivă vastă poate fi văzută în expoziție, alături de zece vehicule clasice la dimensiune reală care l-au inspirat și care aparțin muzeului. «Hergé s-a născut la începutul unui secol în care au existat progrese mari în domenii precum aviația sau industria auto. Conștient de acest avans, în momentul în care decide să creeze un personaj precum Tintin, care iubește acțiunea și aventura, mașina devine rapid partenerul ideal», explică expertul în timpul vizitei la expoziție.

La 31 de ani, Hergé a reușit să-și cumpere prima mașină: un Opel Olympia Cabriolet, pe care îl include în episodul «Sceptrul lui Ottokar». «În timpul războiului l-am ascuns într-o fermă, pentru că germanii rechiziționau mașinile. Nu am condus-o mult; în plus, benzina era greu de găsit în acea perioadă», a povestit desenatorul, care a murit în 1983. Avea predilecție pentru mărcile italiene și pentru Jeep, care apare pe mai multe coperte ale sagai, precum «În direcția Lunii». Vedem până unde era important acest model pentru el», explică Maricq, care a petrecut luni de zile selectând materialul pentru expoziție din banca de documente a lui Hergé.

În cele 24 de albume ale lui Tintin, a caracterizat 70 de mașini de la mijlocul secolului al XX-lea. Una dintre cele care pot fi văzute la dimensiune reală este Citroën 2CV, foarte populară în Franța până în anii '90 și care apare în trei dintre albumele sale. Hergé a colorat-o în verde, deși cea mai vândută era gri. Există și Bugatti 35, un alt simbol, sau Almicar francez din anii '20. «Nimic nu a fost expus în afara desenelor lui Hergé, tot universul său a fost recreat, cu o fidelitate totală și respect pentru munca creatorului», explică Robert Vangeneberg, administratorul Muzeului Hergé din Tintinmaginatio.

În expoziție se apreciază evoluția în procesul său creativ. Recrea meticulos modelele datorită fotografiilor sau machetelor. Apoi a început să lucreze cu o echipă de colaboratori, însărcinați să perfecționeze tehnica astfel încât să semene cât mai mult cu cele reale. «În primele povești se văd mai mult trăsăturile sale, dar pe măsură ce avansăm, vedem exemplare mult mai sofisticate, care sunt prezentate mai precis, dar pierd puțin din spontaneitate», explică Maricq.

În puține vignete sunt elemente pasive. Vehiculele devin eroi care îi ajută pe Tintin și Milu să scape, iar acesta devine pilot în urmăriri. Uneori vehiculele prind viață, ca în «Aventura profesorului Turnesol», când cei doi inspectori care îl urmăresc pe Tintin deformează caroseria. Curse de mașini erau populare, așa că «prezența lor accelerează poveștile și amintește de filmele din epocă unde există gangsteri și urmăriri. Mașinile lui Tintin se situează rapid ca protagoniști ai acțiunii», potrivit expertului.

Este cea mai ambițioasă expoziție care a fost realizată pe această temă. A fost organizată una la Toulouse despre Tintin și avioane și alta la Muzeul Marinei din Paris despre navele care apar în aventurile sale. «Universul lui Hergé îl depășește pe artist. Există oameni care nu sunt fani ai mașinilor sau ai avioanelor, dar sunt fani Tintin. Puțini autori se pot lăuda că au fost atât de prezenți în imaginarul colectiv. Există imagini, precum cele ale acestor mașini, care ne evocă universul său și ne fac să ne gândim la o vignetă de Tintin, mai degrabă decât la una de Asterix, de exemplu», potrivit arhivarului.

Mitificarea obiectelor sale nu se întâmplă doar cu mașina, așa cum explică Vangenebert: «În expoziție există un fotoliu roșu, care este iconic în multe vignete, deși în realitate nu a petrecut mult timp așezat în el. Hergé avea această capacitate de a surprinde mediul și de a-l traduce în imagini care ne făceau să înțelegem și să descoperim lucrurile».

Saga, care a început în 1929 cu «Tintin în țara sovietelor» și s-a încheiat cu «Tintin și Picaros», în 1976, a povestit schimbările secolului XX. Maricq spune: «Hergé a fost martor al epocii și fiecare album este ca o parte a enciclopediei istoriei secolului. Dacă Tintin ar exista în 2025, ar fi foarte sensibil la provocările ecologice, iar dacă ar trebui să călătorească cu mașina, ar fi una «verde». Deja în ultimele albume există o sensibilitate în erou care este diferită de cea a primelor, avea o poziție mai zen, în care nu mai voia să se amestece în aventuri mari. Ca în «Tintin și Picaros», unde este chiar văzut făcând o postură de yoga. Un album actual ar fi orientat către marile provocări ale prezentului. Fără îndoială, Tintin ar continua să ne spună Istoria».