Guangzhou resimte războiul comercial, dar sfidează SUA: «China va câștiga»

Guangzhou resimte războiul comercial, dar sfidează SUA: «China va câștiga»

În câteva cuvinte

Articolul explorează impactul războiului comercial dintre SUA și China asupra orașului Guangzhou, un important centru manufacturier chinez. Fabricile resimt efectele tarifelor impuse de SUA, dar antreprenorii chinezi rămân optimiști și caută alternative pentru a-și menține afacerile, adaptându-se la noua realitate economică globală.


Dacă războiul tarifelor este un război, orașul chinez Guangzhou este unul dintre principalele sale fronturi

Dacă războiul tarifelor este un război, orașul chinez Guangzhou este unul dintre principalele sale fronturi. Capitala provinciei Guangdong ― una dintre marile locomotive productive ale Chinei, situată în sudul țării ― poate fi văzută ca un tranșeu comercial și manufacturier cu vocație exportatoare. În districte precum Panyu, unde se succed hangare, hale și fabrici de tot felul, s-au simțit tunurile tarifare ale lui Donald Trump, iar raportul de pe câmpul de luptă este îngrijorător, dar nu catastrofal: «Războiul tarifelor va face în cele din urmă rău tuturor; oamenilor ca mine, care vor doar să-și câștige existența», spune Lily Liao, proprietara Guangzhou Dawang Garment, o fabrică textilă de peste 13.000 de metri pătrați. Comenzile sale cu Statele Unite reprezentau aproximativ 100.000 de dolari pe lună (aproximativ 88.000 de euro) înainte ca republicanul să aterizeze la Casa Albă. Aproape trei luni mai târziu, au scăzut la zero. Situația sa coincide cu cea a altor opt fabrici chineze consultate săptămâna aceasta în oraș. Toate asigură că au fost obligate să pună în pauză toate sau aproape toate transporturile. Clienții au cerut un timp până când situația se va clarifica; alții au amuțit sau au anulat contracte; menționează containere returnate, loturi reținute în depozite. Fabricile nu s-au oprit, deoarece producția destinată țării nord-americane reprezintă doar o fracțiune. Dar recunosc reajustări în procese. «Politicile Statelor Unite se schimbă în fiecare zi, clienții observă», spune domnul Wang, fondatorul Guangshen, producător de mașini de gheață, înghețată și smoothie-uri din Panyu. Este prima dată, în cei 21 de ani dedicați afacerii, când oprește toate transporturile către Statele Unite. Această țară reprezintă între 10% și 15% din vânzările sale; cifra este similară cu cea a Chinei, care și-a redus exporturile către această țară până la 14% în prezent. «Este imposibil ca două țări să înceteze să mai facă afaceri pentru totdeauna», spune el. Dar, pentru orice eventualitate, caută modalități de a umple golul: săptămâna aceasta avea de gând să arate una dintre fabricile sale clienților din Algeria și Brazilia.

Imagine a unei lucrătoare într-o fabrică textilă din Panyu, o zonă cunoscută pentru numeroasele sale companii dedicate manufacturilor din Guangzhou (provincia Guangdong, sudul Chinei) pe 17 aprilie. GUILLERMO ABRIL

Unii compară situația cu impactul pandemiei. Dintr-o dată, unul dintre cele mai intense fluxuri comerciale de pe planetă a rămas aproape înghețat. Conform datelor companiei de logistică Vizion, transporturile din China către Statele Unite au scăzut cu 64% între ultima săptămână din martie și prima săptămână din aprilie, când Trump a sărbătorit așa-numita Zi a Eliberării. Transporturile globale s-au prăbușit cu 49%. Pentru antreprenoarea textilă Lily Liao, lovitura nu a fost imediată. Relatează o succesiune de zgârieturi care se întorc la primul mandat al lui Trump. De origine taiwaneză, Liao s-a stabilit în Guangzhou la începutul anilor 2000. Erau anii în care China tocmai aderase la Organizația Mondială a Comerțului (2001) și curenții globalizării conectau planeta. I-a mers bine. «Tot mai mulți clienți doreau să lucreze cu China». Furniza haine unor mărci americane de prim rang, precum GAP și Banana Republic. A ajuns să factureze până la 4,8 milioane de dolari anual în comenzi către Statele Unite. Când republicanul și-a dezlănțuit prima furie tarifară, în 2018, a trebuit să-și reducă cu 70% afacerea cu această țară, povestește ea. A doua a închis canalele. După prima creștere de 10% în februarie, clienții săi i-au cerut o reducere a prețurilor. A acceptat, dar bătălia comercială s-a înrăutățit. Beijingul a răspuns, Washingtonul le-a ridicat din nou, iar focul încrucișat a crescut taxele americane până la un 145% stratosferic și pe cele chineze până la 125%. «Sunt prea mari», spune Liao. «Nu pot scădea prețurile atât de mult». De anul trecut, estimează că a pierdut 25% din cifra de afaceri. Atribuie acest lucru tarifelor și comerțului global șchiop; China trece, de asemenea, printr-o perioadă de consum aton, deși a surprins cu o creștere a PIB-ului de 5,4% în primul trimestru, peste așteptări, și o creștere a exporturilor de 6,9%, care, potrivit analiștilor, se datorează faptului că importatorii au încercat să anticipeze comenzile înainte de intrarea în vigoare iminentă a noilor taxe.

Fabrica lui Liao este specializată în designuri pentru femei. Doamna ghidează până la ateliere, unde se aude zumzetul mașinilor de cusut și angajatele ― în mare parte, femei ― deplasează țesătura sub ciupitul acului. În prezent, are aproximativ 60 de angajați permanenți. Mulți locuiesc în dependințe ale fabricii. Câștigă între 4.000 și 10.000 de yuani pe lună (între 482 și 1.205 euro), «în funcție de randamentul lor». Alți doi tineri angajați într-o altă fabrică au mărturisit salarii de 300 de yuani pe zi, cu zile de lucru de 13 ore (iese la mai puțin de 3 euro pe oră) și două zile de odihnă pe lună: acesta este, de asemenea, modelul Chinei. Regiunea rămâne un magnet pentru mii de migranți interni în căutarea unui loc de muncă. «Acestea sunt pentru Coreea de Sud», arată Liao niște tricouri de culoarea fildeșului. «Acestea pentru Regatul Unit», arată spre altele cu imprimeu de zebră. O conversație cu ea lasă o anumită senzație de final al unei ere a globalizării. Liao replică luând un stilou și trasând pe o hârtie un grafic de unde: «Nu există final, doar suișuri și coborâșuri», explică ea. «Acum, politicile lui Trump afectează lumea și suntem într-un punct scăzut. Dar el are peste 70 de ani și sunt alegeri la fiecare patru ani. Situația nu va dura pentru totdeauna».

În Panyu, abundă atelierele ca al ei. În district există mai mult de 7.200 de companii dedicate confecționării și alte 27.000 dedicate vânzării de haine, conform datelor oficiale. Multe se concentrează în Nancun, o zonă cunoscută sub numele de «orașul Shein» datorită numărului de companii care aprovizionează gigantul chinez al modei rapide și alte platforme similare, precum Temu. Orașul Shein este un labirint de străduțe, unde se văd ateliere la nivelul străzii și motociclete de transport cărând suluri de țesătură și saci de haine dintr-o parte în alta. Etajele, de patru sau cinci înălțimi, sunt ocupate de fabrici textile. Zidurile lor, tapetate cu anunțuri care cer angajați, specifică salarii, solicită țesături sau oferă servicii de recuperare a datoriilor. O femeie ambalează haine pentru marca Shein într-o fabrică din Nancun, o localitate din Guangzhou (provincia Guangdong, sudul Chinei) cunoscută sub numele de orașul Shein, datorită cantității de ateliere textile care produc pentru această marcă, miercuri, 16 aprilie. GUILLERMO ABRIL

Lovitura lui Trump a mers și împotriva modelului de afaceri al acestor noi platforme care oferă modă ultrarapidă la prețuri derizorii și cu transporturi aproape instantanee în toate colțurile globului. Pachetele intrau în Statele Unite printr-o lacună care permitea transporturi mici în valoare de până la 800 de dolari fără a plăti impozite sau taxe. Așa-numita excepție de minimis s-a tradus într-un aflux enorm. Din 2 mai, le vor fi aplicabile drepturile tarifare. Într-un atelier familial specializat în cusut nasturi, spun că comenzile lor au scăzut cu 20%; în altul, dedicat pliurilor elastice, vorbesc despre o scădere cu 50% a comenzilor din ultimul an. La căderea nopții, într-un magazin la nivelul străzii, un bărbat calcă și patru femei ambalează haine în pungi de Shein. În curând, vor lua câteva minute de odihnă pentru a înghiți un castron de orez, înainte de a continua cu munca. Proprietarul, Luo Weijun, un migrant din provincia Jiangxi, a lucrat și el în ateliere înainte de a-și fonda compania. În timp ce vorbește, dă o mână de ajutor la introducerea hainelor în saci. Nu cunoaște destinația manufacturilor sale. Deocamdată, observă o scădere de 5% a comenzilor. «Chestia cu tarifele mi se pare un joc de copii», spune el. Crede că în cele din urmă nu vor avea prea mult impact: «Avem o industrie mai bună. Statele Unite nu au fabrici. Și noi putem vinde întotdeauna producția în China».

Doar în provincia Guangdong, al cărei PIB este superior celui al Spaniei — la fel ca și populația sa, 126 de milioane de locuitori —, există aproape 74.000 de companii industriale care facturează mai mult de 20 de milioane de yuani (2,4 milioane de euro). Regiunea a fost unul dintre locurile în care Deng Xiaoping a testat reformele de deschidere din anii optzeci care au cimentat anii de hipercreștere economică. În capitală, Guangzhou, s-a deschis în 1983 primul hotel de cinci stele din China, Lebăda Albă; a fost, totodată, primul zgârie-nori din țară. Acolo s-au cazat Richard Nixon, Helmut Kohl, George Bush tatăl și Regina Elisabeta a II-a.

«China va câștiga»

Guangzhou găzduiește, de asemenea, unul dintre cele mai celebre evenimente comerciale din China, târgul de import și export din Canton. Conclavul a început săptămâna aceasta, cu mai mult de 3.000 de companii și aproximativ 200.000 de cumpărători străini înregistrați. Un loc bun pentru a lua temperatura contenciosului comercial. «China va câștiga», zâmbește Tracy, o femeie chineză din sectorul A al giganticului complex expozițional; compania sa, Aiken, vinde mașini de făcut vafe și prăjitoare de pâine, mai ales în Europa. Singurul său client american a sunat-o săptămâna trecută pentru a cere o pauză de șase până la opt săptămâni. Nu pare îngrijorată. Se amestecă fețele și limbile pe coridoare interminabile de expozanți cu aspiratoare, ventilatoare, aparate de aer condiționat, frigidere, uscătoare, mașini de spălat, cafetiere, întrerupătoare, cabluri, lămpi, siguranțe, motociclete electrice, mașini. Se întreabă prețuri, se încheie acorduri. Se văd mulți ruși. Niște femei africane poartă pungi cu o serigrafie enormă: Made in China. Un cuplu de germani, care importă electrocasnice și preferă să nu fie identificați, își arată îngrijorarea cu privire la posibila inundație de produse chineze pe piața comunitară. «Europa trebuie să rămână unită». Se aude, de asemenea, spaniolă cu accente multiple. «Orice companie care nu poate introduce producția în Statele Unite, o va devia către o altă piață», avertizează Pedro López, un argentinian care reprezintă fabrici chineze în America Latină. Prezice o concurență intensă și o presiune la scăderea prețurilor. Multe companii chineze, comentează el, pregătiseră deja scenariul războiului comercial, deschizând fabrici în Mexic, Thailanda sau Vietnam.

Alejandro Jiménez, un columbian stabilit în Miami, iradiază o furie profundă împotriva politicilor lui Trump. Compania sa, dedicată importului de produse de ambalare, trimitea de obicei cinci containere pe lună din China către Statele Unite. Așa-numita Zi a Eliberării l-a prins cu mai multe dintre ele pe apă; prețul creștea aproape în fiecare zi. «Inflația va crește», prezice el. La târg, primul lucru pe care îl face este să întrebe companiile chineze dacă au fabrici în alte țări. «Caut alte căi de sourcing [aprovizionare]», explică el în fața expozitorului Longhua, care produce bride de plastic. Longhua este un gigant în domeniul său. Are mai mult de 500 de angajați și a suferit o lovitură considerabilă: Statele Unite reprezintă aproximativ 43% din vânzările sale, mai mult de 39 de milioane de dolari (34 de milioane de euro). Când taxele au depășit săptămâna trecută 80%, aproape toți clienții din această țară le-au cerut să suspende transporturile, explică Jianguo Qu, unul dintre responsabili. «Dacă taxele continuă să crească, nu vom avea altă soluție decât să vindem în alte țări», adaugă el. Compania anunță cu un indicator vizibil că are o fabrică în Thailanda pe cale să se deschidă. Și au primit deja vizita unor oameni de afaceri din Statele Unite. Comerțul nu se oprește, doar se transformă. Veteranii târgului subliniază, totuși, că anul acesta nu există aproape niciun cumpărător american. Acest ziar a găsit doar unul, Steven Selikoff, de 55 de ani, un comerciant experimentat și autor al unei cărți despre dezvoltarea de produse și manufacturi. «Nu este momentul să intrăm în panică», spune el. «Trump și Xi [Jinping, președintele chinez] sunt tipi deștepți. Vor găsi o soluție, au nevoie de timp». Asigură că este cel mai bun moment pentru a vizita China. «Dacă ai curajul: timpurile nebune sunt acelea în care poți face o afacere nebună».

Zimeng Yan a contribuit la elaborarea acestui articol.

Read in other languages

Про автора

Adina face reportaje de călătorie despre Spania, ea are abilitatea de a transmite frumusețea și unicitatea diferitelor regiuni ale țării.